II. Trasaturile genului dramatic

- ca denumire termenul provine de la cuvântul "drama" care înseamnă acţiune;
- prin definiţie opera dramatică este scrisă cu un scop precis şi anume de a fi pus în scenă;
- întâmplarile nu sunt relatate ci ele se desfăşoară în faţa cititorului;
- modul de expunere specific este dialogul, prin care personajele comunica idei, sentimenete, concepţii
- naraţiunea şi descrierea au un rol secundar, ele apărînd în indicaţiile scenice sau fiind legate de vorbirea directă a personajelor
- apar indicaţiile scenice care aduc precizări legate de loc, timp, atmosferă sau stări sufleteşti
- structural operele dramatice sunt împartite în acte şi scene: actele reprezintă diviziuni care structurează subiectul, reprezentând o etapă a desfăşurării acţiunii, iar scenele sunt subdiviziuni ce marchează intrările şi ieşirile personajelor din scenă
- identificăm în opera dramatică un conflict deosebit de puternic şi dinamic.
- adesea conflictului principal i se subordonează o serie de conflicte secundare. De asemenea, putem vorbi despre un conflict exterior dar şi de unul interior.
- specii literare ale genului dramatic sunt : comedia, drama, tragic-comedia, vodevilul, melodrama, tragedia.