Modelul Kounin în concepţia lui Deb Wuest se concentrează pe disciplina preventivă, adică presupune utilizarea unor tehnici şi strategii apte să prevină apariţia problemelor de comportament; în conformitate cu modelul lui Kounin, un bun management al clasei depinde de managementul lecţiei; ideile cheie ale lui Kounin includ: efectul de undă, atenţia distributivă, controlul simultan, tranziţia eficientă şi saţietatea.

- efectul de undă: survine atunci când profesorul corectează comportamentul greşit al unui elev, iar acest lucru influenţează în mod pozitiv comportamentul celorlalţi elevi; efectul de undă este amplificat de claritatea şi fermitatea corecţiei; acesta creşte dacă profesorul indică în mod limpede comportamentul inacceptabil şi motivele pentru care acesta trebuie să înceteze; de reţinut că fermitatea atitudinii măreşte efectul de undă; efectul de undă este mult mai eficient la începutul anului şcolar, urmând apoi să se diminueze pe măsura trecerii timpului; în cazul liceului, Kounin a descoperit că respectul pentru profesor, dublat de o motivaţie înaltă conduc la implicarea majoră a elevului în procesul instruirii şi la reducerea semnificativă a problemelor de comportament.

- atenţia distributivă: desemnează capacitatea profesorului de a observa tot ceea ce se întâmplă în sala lui de clasă; în mod obişnuit, această calitate este redată de sintagma <a avea un ochi la ceafă>; pentru a fi eficientă, elevii trebuie realmente să creadă că profesorul ştie tot ceea ce se întâmplă acolo; dacă elevii îşi abandonează temele, pierzând timpul, profesorul trebuie să trimită un mesaj clar, care să comunice acestora că a observat lipsa lor de disciplină şi, mai ales, că este imperios necesar să se întoarcă la treabă.

Atenţia distributivă se poate îmbunătăţi prin exerciţii de genul: a învăţa cum să utilizezi sistematic tehnicile de observare a sălii de clasă; eficienţa atenţiei distributive creşte atunci când profesorul îl identifică în mod corect pe elevul care a provocat incidentul; dacă îi declară responsabili pe elevii nevinovaţi, acesta este perceput ca neştiind ceea ce se întâmplă de fapt în sala de clasă.

Când apar mai multe probleme de comportament în acelaşi timp este important ca profesorul să se ocupe în primul rând de problema cea mai gravă; a alege întotdeauna momentul potrivit reprezintă o trăsătură caracteristică a atenţiei distributive.

- controlul simultan: presupune implicarea în două sau mai multe evenimente în acelaşi timp; de exemplu, profesorul poate corecta lucrarea unui elev, adresând în acelaşi timp un cuvânt de încurajare elevilor care lucrează în alt punct al sălii de clasă; Kounin a descoperit că profesorii care au deprinderea unui control simultan sunt şi mult mai conştienţi de ceea ce se întâmplă în sala de clasă (atenţie distributivă); dacă elevii ştiu că profesorul observă totul şi este gata oricând să-i ajute creşte mult probabilitatea ca aceştia să se ocupe doar de activităţile legate de lecţie.

- tranziţiile: comportamentul elevului este influenţat de eficienţa şi <firescul> tranziţiilor de la un moment la altul al lecţiei; eşecul în a capta atenţia elevilor, indicaţiile confuze, explicaţiile lungi şi plicticoase, insistenţa pe detalii şi nu pe punctele cheie, a permite elevilor să piardă prea mult timp cu tranziţia la noua activitate, toate acestea la un loc contribuie la apariţia problemelor de comportament.

Regulile bine stabilite, un semnal capabil să capteze imediat atenţia clasei, indicaţiile clare, pregătirea elevilor în ceea ce priveşte centrarea atenţiei pe noua activitate, explicaţiile concise, care relevă punctele cheie ale noii activităţi, toate acestea la un loc determină reducerea frecvenţei apariţiei problemelor de comportament; Kounin a descoperit că tranziţiile eficiente şi <fireşti> reprezintă una dintre tehnicile cele mai importante de implicare a elevului şi de control al clasei.

- concentrarea elevilor: abilitatea de a menţine atenţia elevilor centrată pe problemele lecţiei este esenţială în menţinerea eficienţei lor; în acelaşi timp, se va înregistra şi o reducere a problemelor de comportament; gruparea eficientă maximizează participarea activă şi-i menţine pe elevi preocupaţi de învăţare; în caz contrar, controlul reprezintă o forţă puternică de menţinere a elevului centrat pe activităţile specifice lecţiei; controlul poate include înregistrarea greşelilor (liste, bilete etc., recunoaşterea publică, testarea deprinderilor, temele scrise etc.); când elevii ştiu că trebuie să dea seamă pentru comportamentul lor şi pentru ceea ce au învăţat, mai ales atunci când ştiu că profesorul este în cunoştinţă de cauză problemele de comportament scad semnificativ.

O altă tehnică importantă o reprezintă atenţionarea; orientând atenţia elevilor către punctele critice ale demonstraţiei, utilizând întrebări pentru a le verifica înţelegerea şi variind elevii solicitaţi să răspundă, profesorul apelează la modalităţi de centare a atenţiei; când profesorul captează atenţia întregii clase creşte implicarea elevilor, iar numărul problemelor de comportament se reduce.

- menţinerea interesului şi a implicării: saţietatea este un concept pe care Kounin îl utilizează pentru a descrie pierderea treptată a interesului din partea elevilor; când aceştia experimentează saţietatea sau plictiseala, apar alte tipuri de comportamente; astfel, ei pot introduce variaţii în rezolvarea temelor, pot lucra mecanic sau pot încerca să se amuze împreună cu colegii, ajungându-se la comportamente inacceptabile.

Kounin sugerează reducerea saţietăţii prin: a oferi elevilor sentimentul progresului şi al provocării, a fi entuziast; varietatea reduce saţietatea şi plictiseala; în plus, modificarea nivelului provocărilor, restructurarea grupurilor de lucru, extinderea varietăţii temelor, utilizarea unor stiluri diferite de predare adaugă culoare lecţiilor.

În concluzie: utilizarea tehnicilor specifice acestui model poate reduce problemele de comportament, contribuind astfel la menţinerea unui mediu pozitiv al învăţării; în acest scop, profesorul ar trebui să aibă în vedere următorul punctaj:

- fii conştient de tot ceea ce se întâmplă în sala de clasă; observă frecvent şi sistematic

- acţionează preventiv, înainte ca problemele să se agraveze; ocupă-te în primul rând de problemele serioase apărute

- învaţă să rezolvi probleme contradictorii apărute în acelaşi timp

- captează atenţia elevilor; utilizează regulile existente, explicaţiile concise şi tranziţiile eficiente pentru a menţine interesul elevilor

- menţine elevii implicaţi prin control şi atenţie distributivă

- elimină saţietatea şi plictiseala prin provocări, extinderea varietăţii temelor, feedback eficient, lecţii antrenante etc.