O tipologizare nu foarte precisă a cauzelor comportamentului inadecvat în clasă se poate totuşi elabora, cu o eficienţă destul de semnificativă, mai ales pentru profesorii tineri. În acest sens, cităm mai întăi concluziile unui studiu elaborat de Saunders (1):

Antipatie în raport cu şcoala ; întrucât nu face parte din anticipările lor, şcoala devine irelevantă pentru unii elevi, iar uneori, chiar "agasantă". În astfel de circumstanţe, profesorul nu poate recurge la tradiţia scrisă sau nescrisă a şcolii, la regulile negociate împreună cu clasa etc., deoarece, în cazul elevilor aflaţi în această situaţie, pedepsele decurgând din transgresarea respectivelor tradiţii, norme etc. devin irelevante în plan educativ. În acest caz, profesorul trebuie să rezolve două probleme: mai întâi, creşterea relevanţei, a sensului muncii şcolare, apoi evitarea conflictelor de interes cu elevii în cauză. Relevanţa şcolii pentru reuşita în viaţă (mai ales echivalată cu un standard economic ridicat) pare cu totul pusă sub semnul întrebării astăzi, iar munca profesorului capătă uneori accente sisifice.

Nevoia de recunoaştere socială, mai ales din partea colegilor. Unii elevi simt nevoia unor întăriri periodice care să le ateste ascendenţa pe care o deţin printre cei de aceiaşi vârstă. Acest lucru se poate realiza cel mai uşor provocând autoritatea profesorului; dacă provocarea nu este acceptată, prin contaminare, orice elev va crede că poate sfida autoritatea profesorului, iar clasa va fi scăpată de sub control.

Izolarea socială - unii elevi mai labili psihic simt nevoia acută de a fi doriţi şi acceptaţi de către colegii lor; pentru că se integrază mai greu, de obicei sunt marginalizaţi, ceea ce le provoacă un mimetism exagerat în raport cu comportamentul grupului; în dorinţa de a fi ca membrii grupului, vor exagera, provocând dificultăţi de control profesorului.

Comportamentul impulsiv - este caracteristic acelor elevi care par incapabili să anticipeze consecinţele actelor lor. Lipsiţi de o socializare adecvată, incapabili să-şi reprime pornirea de a provoca, aceşti elevi pot constitui o problemă dificilă pentru profesor.

La concluziile lui Saunders le putem adăuga şi pe acelea ale lui Gnagey (2):

Ignorarea regulilor - ceea ce nu presupune neapărat ignorarea lor cu bună ştiinţă. Instituirea unui sistem de reguli cere timp şi, oricum, întotdeauna va funcţiona un sistem formal (mai strict) şi unul actual (mai lejer). Regulile actuale (cele care funcţionează de fapt) se instituie de multe ori prin "presiunile" pe care elevii le fac asupra profesorului, pentru a vedea în ce măsură acesta renunţă la sistemul formal.