Unul dintre iniţiatorii frecvenţi ai situaţiilor conflictuale în sala de clasă îl constituie elevii; astfel:

A. presiuni din partea colegilor: presiunea exercitată de colegi poate juca un rol pozitiv (prin interacţiunile pe care le presupune ajută la socializarea rapidă şi adecvată a elevilor), dar poate juca la fel de bine şi un rol negativ (generând revoltă împotriva regulilor clasei, a profesorului, a şcolii în genere, revoltă care va strânge aderenţi, datorită nevoii de afiliere a elevilor).

B. absenţa succesului academic: elevii care obţin de regulă rezultate mediocre la învăţătură trăiesc sentimentul insuccesului, al neputinţei (care, la limită, poate deveni neputinţă învăţată) de a se încadra în ritmul impus de colegi şi sfârşesc prin a-şi pierde interesul pentru învăţare şi pentru valorile şcolii; conştientizarea unei situaţii de acest tip, la care se adaugă deplasarea interesului către domenii care îi permit să obţină şi el succese (unele aflate la limita legalităţii) constituie un mediu favorabil pentru izbucnirea conflictelor în sala de clasă.

C. hrana şi somnul: un mediu familial ostil şi care neglijează nevoia de hrană şi de somn (nevoia de odihnă în genere) a elevului, devine premisa unor posibile stări conflictuale, datorită unei munci intelectuale de slabă calitate şi a unei dispoziţii uşor iritabile.

D. plictiseala: mai întâi, nivelul stimulilor din mediul şcolar diferă semnificativ de acela din mediul extraşcolar, unde clipurile, reclamele, filmele horror, muzica heavy etc. creează deprinderi pentru intensităţi, dinamici, culori de neatins; ca atare, mediul şcolar pare cenuşiu, anost, în ultimă instanţă plicticos; gradul de plictiseală este accentuat şi de lipsa de legătură dintre o bună parte din conţinuturile predate la clasă şi interesele reale ale elevilor, la care se adaugă un învăţământ pasiv şi absenţa unui material auxiliar adecvat; plictiseala este una dintre cauzele majore ale problemelor minore de comportament.

 

 

 

Kasambira consideră că profesorii tineri au în primul rând probleme legate de disciplină şi nu în ceea ce priveşte competenţele tehnice, vizând deprinderile sau conţinuturile specifice obiectului de studiu respectiv.