Perspectiva narativa/ Structura romanului

 

PERSPECTIVA NARATIVA A ROMANULUI "ENIGMA OTILIEI"

 

Perspectiva narativa  este specifica romanului doric, presupunand un narator omniscient, omniprezent , ce relateaza la persoana a -III- a, in mod obiectiv si detasat, urmarind relatia cauza-efect.

Uneori, se depaseste modelul balzacian, prin renuntarea la naratorul demiurgic. Astfel, omniscienta este limitata prin introducerea unui personaj  martor, Felix Sima, caruia ii sunt atribuite parerile si limbajul unui comentator savant si expert, care nu are vocatia de a crea o lume , si de a o comenta si de a o studia "pe probe de laborator ".

In spatele mastii lui Felix, prin intermediul caruia se descriu casele de pe strada Antim, se simte prezenta estetului Calinescu. Naratorul se ascunde si in spatele celorlalte personaje, alte masti ale sale, fapt dovedit de limbajul uniformizat.

 

STRUCTURA  ROMANULUI

 

Romanul este structurat  pe 20 de capitole, fara titluri , urmate de un epilog. Actiunea respecta cronologia faptelor, astfel incat secventele narative sunt redate prin inlantuire si completate prin insertia unor naratiuni. Inlantuite temporal si cauzal, faptele creeaza iluzia vietii.

 Actiunea se desfasoare pe doua planuri narative, cel al luptei pentru mostenire si cel al maturizarii lui Felix Sima.

Structura discursului narativ este circulara, simetrica, prin plasarea aceluiasi personaj, Felix, pe aceeasi strada, Antim, la inceput in adilescenta , apoi la maturitate , "dupa razboi", cand personajul rememoreaza replica lui mos Costache : "Aici nu sta nimeni". Desfasurata pe parcursul catorva ani, actiunea debuteaza cu venirea lui Felix la Bucuresti si are ca deznodamant plecarea Otiliei cu Pascalopol, dupa moartea lui Costache Giurgiuveanu. 

Deznodamantul este urmat de un epilog , in care sunt prezentate devenirile unor personaje ( Felix, Otilia, Stanica). Romanul are un final inchis prin stingerea tuturor conflictelor.

 

Incipitul si finalul  operei , ca si in romanele lui Rebreanu, se utilizeaza procedeul narativ al circularitatii  începand si terminandu-se cu ilustrarea scenei in care se  descrie casa lui Costache Giurgiuveanu vazuta de fiecare data prin ochii tanarului Felix.  Daca in romanul "Ion", Rebreanu apelase la o scena de grup ca pretext pentru a introduce în scena toate personajele, Călinescu procedează in acelasi mod. Atunci csnd intra in casa unchiului sau, Felix ii gaseste pe toti membrii familiei in camera de zi a batranului jucand carti si table. Scena este un prilej pentru narator de a face un portret fizic al fiecarui personaj.
 
Indicii temporali si spatiali sunt bine precizati, actiunea petrecandu-se in Bucuresti, majoritatea scenelor avand loc in casa batranului Costache Giurgiuveanu de pe strada Antim. Actiunea debuteaza in vara anului 1909 si se incheie la cativa ani dupa terminarea Primului Razboi Mondial.