Sumar
Sumar
,,O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale este o comedie de moravuri
politice, ilustrând dorinţa de parvenire a burgheziei în timpul
campaniei electorale pentru alegerea de deputaţi.
În această perioadă se ivesc conflicte între reprezentanţii opoziţiei – Caţavencu şi grupul de intelectuali independenţi şi membrii partidului de guvernământ–Ştefan Tipătescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi, Brânzovenescu. Acţiunea se petrece în capitala unui judeţ de munte la sfârşitul secolului XIX-lea. Autorul foloseşte ca moduri de expunere predominante dialogul şi monologul.
Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situaţie în care sunt puse personajele,conturate prin comicul de caracter şi comicul de limbaj.
EXPOZIŢIUNEA. Îl prezintă pe Ghiţă Pristanda, poliţaiul oraşului care îi raportează lui Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului că şi-a îndeplinit misiunea pe care o avusese. El aflase că Nae Caţavencu este în posesia unui document important care va face posibilă alegerea acestuia în Camera Deputaţilor.
INTRIGA comediei este declanşată de găsirea acestui document misterios – scrisoarea de amor a prefectului către Zoe, soţia lui Zaharia Trahanache, şeful filialei partidului din acel judeţ. Nae Caţavencu, avocat din opoziţie şi directorul ziarului ,,Răcnetul Carpaţilor”,vrea să obţină, cu orice preţ, candidatura de deputat. De aceea, el îl şantajează pe prefect cu ,,scrisorica de amor” furată de la Cetăţeanul turmentat care o găsise pe stradă.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII este declanşată de Caţavencu care ameninţă că va publica scrisoarea în ziarul său, însă promite că o va înapoia dacă va fi ales deputat.
Ştefan Tipătescu, după ce a ordonat percheziţionarea şi arestarea lui Caţavencu, a încercat să-i ofere diferite funcţii în stat, dar acesta a refuzat. În cele din urmă, Caţavencu a reuşit să obţină promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la funcţia de deputat deoarece aceasta se temea că va fi compromisă moral în societate. Farfuridi şi Brânzovenescu, doi membri ai partidului, se tem de trădare şi au trimis,,la centru” o anonimă pe care prefectul a reuşit să o oprească la timp. Zaharia Trahanache răspunde la şantaj cu şantaj deoarece descoperă o poliţă falsificată de Caţavencu prin care acesta îşi însuşea ilegal bani de la o fundaţie.
PUNCTUL CULMINANT s-a declanşat atunci când de la ,,centru” a venit o dispoziţie prin care se cerea să fie trecut pe lista candidaţilor un oarecare Agamemnon Dandanache. În aceste condiţii atmosfera este tensionată atât între membrii partidului cât şi în opoziţie la care se adaugă şi disperarea celor doi amanţi.
La adunarea electorală, când s-a anunţat oficial numele candidatului s-a declanşat o bătaie pusă la cale chiar de poliţistul oraşului,Pristanda. În această încăierare, Caţavencu şi-a pierdut pălăria în căptuşeala căruia se afla scrisoarea de amor.
DEZNODĂMÂNTUL este declanşat de situaţiile comice care au apărut. Noul candidat, A. Dandanache, s-a dovedit a fi mai ticălos decât Caţavencu, deoarece a ajuns pe listă şantajând un politician important tot cu o scrisoare de amor, pe care a găsit-o întâmplător. A.Dandanache nu înapoiază scrisoarea pentru că ,,mai trebuie ş-altădată”.
În această perioadă se ivesc conflicte între reprezentanţii opoziţiei – Caţavencu şi grupul de intelectuali independenţi şi membrii partidului de guvernământ–Ştefan Tipătescu, Zoe, Zaharia Trahanache, Farfuridi, Brânzovenescu. Acţiunea se petrece în capitala unui judeţ de munte la sfârşitul secolului XIX-lea. Autorul foloseşte ca moduri de expunere predominante dialogul şi monologul.
Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situaţie în care sunt puse personajele,conturate prin comicul de caracter şi comicul de limbaj.
EXPOZIŢIUNEA. Îl prezintă pe Ghiţă Pristanda, poliţaiul oraşului care îi raportează lui Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului că şi-a îndeplinit misiunea pe care o avusese. El aflase că Nae Caţavencu este în posesia unui document important care va face posibilă alegerea acestuia în Camera Deputaţilor.
INTRIGA comediei este declanşată de găsirea acestui document misterios – scrisoarea de amor a prefectului către Zoe, soţia lui Zaharia Trahanache, şeful filialei partidului din acel judeţ. Nae Caţavencu, avocat din opoziţie şi directorul ziarului ,,Răcnetul Carpaţilor”,vrea să obţină, cu orice preţ, candidatura de deputat. De aceea, el îl şantajează pe prefect cu ,,scrisorica de amor” furată de la Cetăţeanul turmentat care o găsise pe stradă.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNII este declanşată de Caţavencu care ameninţă că va publica scrisoarea în ziarul său, însă promite că o va înapoia dacă va fi ales deputat.
Ştefan Tipătescu, după ce a ordonat percheziţionarea şi arestarea lui Caţavencu, a încercat să-i ofere diferite funcţii în stat, dar acesta a refuzat. În cele din urmă, Caţavencu a reuşit să obţină promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la funcţia de deputat deoarece aceasta se temea că va fi compromisă moral în societate. Farfuridi şi Brânzovenescu, doi membri ai partidului, se tem de trădare şi au trimis,,la centru” o anonimă pe care prefectul a reuşit să o oprească la timp. Zaharia Trahanache răspunde la şantaj cu şantaj deoarece descoperă o poliţă falsificată de Caţavencu prin care acesta îşi însuşea ilegal bani de la o fundaţie.
PUNCTUL CULMINANT s-a declanşat atunci când de la ,,centru” a venit o dispoziţie prin care se cerea să fie trecut pe lista candidaţilor un oarecare Agamemnon Dandanache. În aceste condiţii atmosfera este tensionată atât între membrii partidului cât şi în opoziţie la care se adaugă şi disperarea celor doi amanţi.
La adunarea electorală, când s-a anunţat oficial numele candidatului s-a declanşat o bătaie pusă la cale chiar de poliţistul oraşului,Pristanda. În această încăierare, Caţavencu şi-a pierdut pălăria în căptuşeala căruia se afla scrisoarea de amor.
DEZNODĂMÂNTUL este declanşat de situaţiile comice care au apărut. Noul candidat, A. Dandanache, s-a dovedit a fi mai ticălos decât Caţavencu, deoarece a ajuns pe listă şantajând un politician important tot cu o scrisoare de amor, pe care a găsit-o întâmplător. A.Dandanache nu înapoiază scrisoarea pentru că ,,mai trebuie ş-altădată”.