Statutul functionarilor publici - Legea nr. 188/1999

 

 

LEGEA nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicata**)(*actualizata*)
privind Statutul functionarilor publici*)
---------------    *) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 365 din 29 mai 2007. Aceasta este forma actualizatã valabila la data de
16 Martie 2012, cu modificãrile şi completãrile aduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
125 din 8 octombrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 229 din 30 decembrie 2008;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009 respinsã de LEGEA nr. 379 din 10
decembrie 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009 abrogatã de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009 şi respinsã de LEGEA nr. 41 din
12 martie 2010; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ
nr. 105 din 6 octombrie 2009; LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009; LEGEA nr.
379 din 10 decembrie 2009; DECIZIA nr. 1.629 din 3 decembrie 2009; LEGEA nr. 41 din
12 martie 2010; LEGEA nr. 49 din 19 martie 2010; LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010;
LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010; LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010.
---------------
    **) Republicatã în temeiul art. III din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006,
dându-se textelor o nouã numerotare.
    Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici a fost republicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004 şi ulterior
a mai fost modificatã prin:
    - Legea nr. 164/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.
123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul
bugetar, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 19 mai
2004;
    - Legea nr. 344/2004 pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 674 din 27 iulie 2004;
    - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea
drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul
2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23
noiembrie 2004, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 76/2005,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 18 aprilie 2005;
    - Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004;
    - Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.128 din 30 noiembrie
2004;
    - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 39/2005 pentru modificarea art. 84 din
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 20 mai 2005, aprobatã prin Legea nr.
228/2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 13
iulie 2005;
    - Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.151 din 19 decembrie 2005;
    - Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2006 nr. 380/2005,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.150 din 19 decembrie
2005;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale
şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 20 ianuarie 2006, aprobatã cu
modificãri şi completãri prin Legea nr. 417/2006, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006;
    - Legea nr. 442/2006 pentru modificarea alin. (2) al art. 15 din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 969 din 4 decembrie 2006.
    ***) A se vedea şi litera b) a art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5
noiembrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009 care
prevede:
    "Art. 57    De la data intrãrii în vigoare a hotãrarilor Guvernului privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea noilor entitãţi rezultate din reorganizarea
autoritãţilor şi instituţiilor publice prevãzute în anexele nr. 1 si 2, în
cuprinsul actelor normative în vigoare, urmãtoarele expresii şi denumiri se
înlocuiesc dupã cum urmeazã:
    b) sintagma "Institutul Naţional de Administraţie" se înlocuieşte cu sintagma
"Agentia Naţionalã a Funcţionarilor Publici".
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Prezenta lege reglementeazã regimul general al raporturilor juridice dintre
funcţionarii publici şi stat sau administraţia publicã localã, prin autoritãţile
administrative autonome ori prin autoritãţile şi instituţiile publice ale
administraţiei publice centrale şi locale, denumite în continuare raporturi de
serviciu.
    (2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu
dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent,
eficient şi imparţial, în interesul cetãţenilor, precum şi al autoritãţilor şi
instituţiilor publice din administraţia publicã centralã şi localã.
    ART. 2
    (1) Funcţia publicã reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor,
stabilite în temeiul legii, în scopul realizãrii prerogativelor de putere publicã
de cãtre administraţia publicã centralã, administraţia publicã localã şi
autoritãţile administrative autonome.
    (2) Funcţionarul public este persoana numitã, în condiţiile legii, într-o
funcţie publicã. Persoana care a fost eliberatã din funcţia publicã şi se aflã în
corpul de rezervã al funcţionarilor publici îşi pãstreazã calitatea de funcţionar
public.
    (3) Activitãţile desfãşurate de funcţionarii publici, care implicã exercitarea
prerogativelor de putere publicã, sunt urmãtoarele:
    a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
    b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementãri specifice
autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizãrii acestora;
    c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a
studiilor, analizelor şi statisticilor necesare realizãrii şi implementãrii
politicilor publice, precum şi a documentaţiei necesare executãrii legilor, în
vederea realizãrii competenţei autoritãţii sau instituţiei publice;
    d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
    e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
    f) colectarea creanţelor bugetare;
    g) reprezentarea intereselor autoritãţii sau instituţiei publice în raporturile
acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţarã şi
strãinãtate, în limita competenţelor stabilite de conducãtorul autoritãţii sau
instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autoritãţii sau
instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea;
    h) realizarea de activitãţi în conformitate cu strategia de informatizare a
administraţiei publice.
    (4) Funcţiile publice sunt prevãzute în anexa la prezenta lege.
    (5) În sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici din cadrul
autoritãţilor administrative autonome şi din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor
publice din administraţia publicã centralã şi localã constituie corpul
funcţionarilor publici.
    ART. 3
    Principiile care stau la baza exercitãrii funcţiei publice sunt:
    a) legalitate, imparţialitate şi obiectivitate;
    b) transparenţã;
    c) eficienţã şi eficacitate;
    d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
    e) orientare cãtre cetãţean;
    f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
    g) subordonare ierarhicã.
    ART. 4    (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercitã pe baza actului
administrativ de numire, emis în condiţiile legii.
    (2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizeazã pe perioadã
nedeterminatã.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), funcţiile publice de execuţie
temporar vacante pe o perioadã de cel puţin o lunã pot fi ocupate pe perioadã
determinatã, astfel:
    a) prin redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervã care
îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective;
    b) prin numire pe perioadã determinatã, prin concurs în condiţiile legii, în
situaţia în care în corpul de rezervã nu existã funcţionari publici care sã
îndeplineascã cerinţele specifice pentru a fi redistribuiţi în conformitate cu
dispoziţiile prevãzute la lit. a). Persoana numitã în aceste condiţii dobândeşte
calitatea de funcţionar public numai pe aceastã perioadã şi nu beneficiazã la
încetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra în corpul de rezervã al
funcţionarilor publici.
    ART. 5
    (1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfãşoarã
activitatea în cadrul urmãtoarelor servicii publice:
    a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
    b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
    c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
    d) serviciile diplomatice şi consulare;
    e) autoritatea vamalã;
    f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative;
    g) alte servicii publice stabilite prin lege.
    (2) Prin statutele speciale prevãzute la alin. (1) se pot reglementa:
    a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilitãţi specifice, altele decât cele
prevãzute de prezenta lege;
    b) funcţii publice specifice.
    (3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi
consulare, precum şi poliţiştilor şi altor structuri ale Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de natura
celor prevãzute la alin. (2), precum şi cu privire la carierã.
    ART. 6
    Prevederile prezentei legi nu se aplicã:
    a) personalului contractual salariat din aparatul propriu al autoritãţilor şi
instituţiilor publice, care desfãşoarã activitãţi de secretariat, administrative,
protocol, gospodãrire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, pazã, precum şi altor
categorii de personal care nu exercitã prerogative de putere publicã. Persoanele
care ocupã aceste funcţii nu au calitatea de funcţionar public şi li se aplicã
legislaţia muncii;
    b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul
demnitarului;
    c) corpului magistraţilor;
    d) cadrelor didactice;
    e) persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publicã.
    CAP. II
    Clasificarea funcţiilor publice.
    Categorii de funcţionari publici
    ART. 7
    (1) Funcţiile publice se clasificã dupã cum urmeazã:
    a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
    b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii
publice din clasa a III-a;
    c) funcţii publice de stat, funcţii publice teritoriale şi funcţii publice
locale.
    (2) Funcţiile publice generale reprezintã ansamblul atribuţiilor şi
responsabilitãţilor cu caracter general şi comun tuturor autoritãţilor şi
instituţiilor publice, în vederea realizãrii competenţelor lor generale.
    (3) Funcţiile publice specifice reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor cu caracter specific unor autoritãţi şi instituţii publice,
stabilite în vederea realizãrii competenţelor lor specifice, sau care necesitã
competenţe şi responsabilitãţi specifice.
    (4) Echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, în
condiţiile legii, se face prin statutele speciale prevãzute la art. 5 alin. (1)
sau, la propunerea autoritãţilor şi instituţiilor publice, de Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici.
    ART. 8
    (1) Funcţiile publice de stat sunt funcţiile publice stabilite şi avizate,
potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale
administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul autoritãţilor administrative
autonome.
    (2) Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate,
potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unitãţile administrativ-teritoriale.
    (3) Funcţiile publice locale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate,
potrivit legii, în cadrul aparatului propriu al autoritãţilor administraţiei
publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora.
    ART. 9
    Funcţiile publice se împart în 3 clase, definite în raport cu nivelul studiilor
necesare ocupãrii funcţiei publice, dupã cum urmeazã:
    a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a cãror ocupare se cer studii
universitare de licenţã absolvite cu diplomã, respectiv studii superioare de lungã
duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau echivalentã;
    b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a cãror ocupare se cer studii
superioare de scurtã duratã, absolvite cu diplomã;
    c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a cãror ocupare se cer
studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomã de
bacalaureat.
    ART. 10
    (1) Dupã nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile publice
se împart în trei categorii dupã cum urmeazã:
    a) funcţii publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici;
    b) funcţii publice corespunzãtoare categoriei funcţionarilor publici de
conducere;
    c) funcţii publice corespunzãtoare categoriei funcţionarilor publici de
execuţie.
    (2) Funcţionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a II-a şi a
III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie.
    ART. 11
    (1) Funcţionarii publici sunt debutanţi sau definitivi.
    (2) Pot fi numite funcţionari publici debutanţi persoanele care au promovat
concursul pentru ocuparea unei funcţii publice de grad profesional debutant.
    (3) Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi:
    a) funcţionarii publici debutanţi care au efectuat perioada de stagiu prevãzutã
de lege şi au obţinut rezultat corespunzãtor la evaluare;
    b) persoanele care intrã în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care
au vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupãrii funcţiei publice de
minimum 12 luni, 8 luni şi, respectiv, 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor
absolvite.
    ART. 12
    Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în
una dintre urmãtoarele funcţii publice: 
    a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
-------------
    Litera a) a art. 12 a fost repusã în vigoare prin respingerea ORDONANŢEI DE
URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11
februarie 2009 de cãtre LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.    b) secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
    c) prefect;
    d) secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
    e) subprefect;
    f) inspector guvernamental.
    ART. 13
    (1) Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în
una dintre urmãtoarele funcţii publice:
    a) director general şi director general adjunct din aparatul autoritãţilor
administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale, precum şi în funcţiile publice specifice
asimilate acestora;
    b) director şi director adjunct din aparatul autoritãţilor administrative
autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate
acestora;
    c) secretar al unitãţii administrativ-teritoriale*); 
    d) abrogatã;**)
-----------
    Litera d) a alin. (1) al art. 13 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din
6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a
încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3
decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010. Pct. 1
al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de pct. 1 al art.
unic din LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
872 din 28 decembrie 2010.
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV,
art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.
105/2009, constatându-se cã acestea sunt neconstituţionale.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în
vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi
înceteazã efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacã, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupã caz, nu pun
de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata
acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
    În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile
invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice în
data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.
    **) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    e) şef serviciu, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia;
    f) şef birou, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acesteia.
    (2) În cadrul autoritãţilor administrative autonome pot fi stabilite şi
funcţiile publice prevãzute la alin. (1) lit. e) şi f), precum şi alte funcţii publice prevãzute în reglementãrile specifice.
    (3) Funcţiile publice prevãzute la alin. (1) lit. a) se pot stabili şi în
cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice din administraţia publicã localã care
au un numãr de minimum 150 de posturi.
-----------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform art. V din LEGEA nr. 251 din 23 iunie 2006, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 574 din 4 iulie 2006, astfel cum a fost modificat de art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
457 din 1 iulie 2009, secretarii de comune care, la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, nu au studii superioare juridice sau administrative îşi pot pãstra
funcţia publicã, cu obligaţia ca pânã la data de 31 decembrie 2010 sã îndeplineascã
condiţia de a avea studii universitare de licenţã absolvite cu diplomã, respectiv
studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau echivalentã,
în specialitatea juridicã sau administrativã, sub sancţiunea eliberãrii din funcţia
publicã.
    (2) Prin derogare de la prevederile art. IV alin. (5), secretarii de comune
sunt obligaţi sã îndeplineascã condiţia prevãzutã la art. 57 alin. (7) din Legea
nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pânã la data
de 31 decembrie 2012, sub sancţiunea eliberãrii din funcţia publicã.
    (3) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei
publice de conducere de secretar al comunei nu se prezintã persoane care
îndeplinesc condiţiile de studii prevãzute la alin. (1) şi condiţia de vechime în
specialitatea studiilor de minimum 2 ani, pot candida şi persoane care nu
îndeplinesc aceste condiţii, în urmãtoarea ordine:
    a) persoane care au studii universitare de licenţã, absolvite cu diplomã,
respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau
echivalentã, în specialitate juridicã sau administrativã;
    b) persoane care au studii universitare de licenţã, absolvite cu diplomã,
respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau
echivalentã, în altã specialitate;
    c) persoane care au studii medii, absolvite cu diplomã.
    (4) În situaţia prevãzutã la alin. (3), ocuparea funcţiei publice de conducere
de secretar al comunei se face pe perioadã determinatã, cu obligaţia organizãrii
anuale a concursului pentru ocuparea acesteia."
    Art. II-V din acelaşi act normativ prevãd:
    "Art. II
    (1) În mod excepţional, perioada pentru care secretarii de comune au fost
numiţi, prin concurs, pe perioadã determinatã, în condiţiile legii, se prelungeşte
pânã la data ocupãrii acestei funcţii publice prin concurs organizat în condiţiile
legii.
    (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), concursul de ocupare a funcţiilor
publice de secretar al comunei se organizeazã în termen de maximum 60 de zile de la
data încetãrii mãsurii de suspendare a concursului sau examenului pentru ocuparea
funcţiilor publice de conducere vacante.
    Art. III
    (1) În situaţia în care funcţia publicã de conducere de secretar al comunei
este vacantã sau temporar vacantã şi în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice
nu existã persoane care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. V alin. (1) din
Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificatã prin prezenta ordonanţã de
urgenţã, şi la art. 57 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
funcţia poate fi exercitatã cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc
ambele sau niciuna dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzãtoare a
prevederilor art. 92 alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr.
188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
    Art. IV
    (1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din
Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
perioada prevãzutã la art. 92 alin. (2) poate fi prelungitã cu maximum 6 luni întrun an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţia în
care, în mod excepţional, s-a dispus exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice vacante corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
Prevederile prezentului alineat se aplicã pânã la data de 30 octombrie 2009.
    (3) Prevederile alin. (1) se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2010.
    Art. V
    (1) În mod excepţional, în cazul în care la concursul organizat potrivit legii
pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici nu se înscriu candidaţi
care îndeplinesc condiţia prevãzutã la art. 16 alin. (2) lit. d) din Legea nr.
188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pot candida şi
persoane care nu îndeplinesc aceastã condiţie.
    (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), persoana declaratã admisã îşi poate
pãstra calitatea de înalt funcţionar public dacã, în termen de maximum 2 ani de la
data numirii în funcţia publicã în urma concursului, absolvã programele de formare
specializatã pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzãtoare categoriei
înalţilor funcţionari publici, organizate în condiţiile legii, sub sancţiunea
eliberãrii din funcţie în cazul neîndeplinirii acestei condiţii în termenul
prevãzut."
    ART. 14
    (1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în
urmãtoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor,
expert, inspector, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora.
    (2) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a persoanele numite în
funcţia publicã generalã de referent de specialitate, precum şi în funcţiile
publice specifice asimilate acesteia.
    (3) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a persoanele numite în
funcţia publicã generalã de referent, precum şi în funcţiile publice specifice
asimilate acesteia.
    ART. 15
    Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, dupã cum
urmeazã:
    a) superior, ca nivel maxim;
    b) principal;
    c) asistent;
    d) debutant.
    CAP. III
    Categoria înalţilor funcţionari publici
    ART. 16
    (1) Înalţii funcţionari publici realizeazã managementul de nivel superior în
administraţia publicã centralã şi în autoritãţile administrative autonome.
    (2) Pentru a ocupa o funcţie publicã corespunzãtoare categoriei înalţilor
funcţionari publici persoana trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele
condiţii:
    a) cele prevãzute la art. 54;
    b) studii universitare de licenţã absolvite cu diplomã, respectiv studii
superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau echivalentã;
    c) cel puţin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii
funcţiei publice;
    d) a absolvit programele de formare specializatã pentru ocuparea unei funcţii
publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici ori a exercitat un
mandat complet de parlamentar*);
    e) a promovat concursul naţional pentru intrarea în categoria înalţilor
funcţionari publici.
    (3) Pentru ocuparea funcţiilor publice prevãzute la art. 12 lit. a), b) şi d)
se pot stabili condiţii specifice sau proceduri specifice, în condiţiile legii.
------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009 prevede:
    "ART. V
    (1) În mod excepţional, în cazul în care la concursul organizat potrivit legii
pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici nu se înscriu candidaţi
care îndeplinesc condiţia prevãzutã la art. 16 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pot candida şi
persoane care nu îndeplinesc aceastã condiţie.
    (2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), persoana declaratã admisã îşi poate
pãstra calitatea de înalt funcţionar public dacã, în termen de maximum 2 ani de la
data numirii în funcţia publicã în urma concursului, absolvã programele de formare
specializatã pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzãtoare categoriei
înalţilor funcţionari publici, organizate în condiţiile legii, sub sancţiunea
eliberãrii din funcţie în cazul neîndeplinirii acestei condiţii în termenul
prevãzut."
    ART. 17
    Programele de formare specializatã pentru ocuparea unei funcţii publice
corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici se organizeazã în
condiţiile legii.
    ART. 18
    (1) Intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici se face prin concurs
naţional. Recrutarea se face de cãtre o comisie permanentã, independentã, formatã
din 7 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru. Membrii comisiei au mandate
fixe de 10 ani şi jumãtate şi sunt numiţi prin rotaţie.
    (2) Persoanele care au promovat concursul naţional prevãzut la alin. (1) pot fi
numite în funcţiile publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari
publici.
    (3) Structura, criteriile de desemnare a membrilor, atribuţiile şi modul de
organizare şi funcţionare ale comisiei prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin
hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    ART. 19 
    (1) Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu,
precum şi sancţionarea disciplinarã a înalţilor funcţionari publici se fac, în
condiţiile legii, de cãtre:
    a) Guvern, pentru funcţiile publice prevãzute la art. 12 lit. a), c) şi e);
    b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevãzute la art. 12 lit. b), d)
şi f).
-------------
    Alin. (1) al art. 19 a revenit la forma anterioarã ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3
din 11 februarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009
prin respingerea acestui act normativ de cãtre LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.
    (2) Numirea într-o funcţie publicã prevãzutã la art. 12 lit. a), b) şi d) se
face dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 16 alin. (2)
şi (3).
-------------
    Alin. (2) al art. 19 a revenit la forma anterioarã ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3
din 11 februarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009
prin respingerea acestui act normativ de cãtre LEGEA nr. 379 din 10 decembrie 2009,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.
    (3) La eliberarea din funcţia publicã, înalţii funcţionari publici au dreptul
la compensaţii materiale, stabilite potrivit legii privind sistemul unitar de
salarizare a funcţionarilor publici.
    ART. 20
    (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale înalţilor funcţionari
publici se face anual, în condiţiile legii.
    (2) Evaluarea generalã a înalţilor funcţionari publici se face o datã la 2 ani,
în scopul confirmãrii cunoştinţelor profesionale, aptitudinilor şi abilitãţilor necesare exercitãrii funcţiei publice.
    (3) Înalţii funcţionari publici au obligaţia de a urma anual cursuri de
perfecţionare profesionalã, în condiţiile legii.
    (4) Evaluarea anualã prevãzutã la alin. (1) şi evaluarea generalã prevãzutã la
alin. (2) se fac de cãtre o comisie de evaluare, ai cãrei membri sunt numiţi prin
decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului internelor şi reformei
administrative.
    CAP. IV
    Managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici
    SECŢIUNEA 1
    Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici
    ART. 21
    (1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici
profesionist, stabil şi imparţial se înfiinţeazã, în subordinea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici,
organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate
juridicã.
    (2) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici este condusã de un preşedinte,
cu rang de secretar de stat, numit de cãtre primul-ministru, la propunerea
ministrului internelor şi reformei administrative. În exercitarea atribuţiilor care
îi revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu
caracter normativ şi individual.
    (3) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici este finanţatã de la bugetul de
stat.
    ART. 22
    (1) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici are urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice
şi al funcţionarilor publici;
    b) elaboreazã şi avizeazã proiecte de acte normative privind funcţia publicã şi
funcţionarii publici;
    c) monitorizeazã şi controleazã modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia
publicã şi funcţionarii publici în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice;
    d) elaboreazã reglementãri comune, aplicabile tuturor autoritãţilor şi
instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind
aplicarea unitarã a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor
publici;
    e) elaboreazã proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de
salarizare pentru funcţionarii publici;
    f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activitãţii funcţionarilor publici;
    g) centralizeazã propunerile de instruire a funcţionarilor publici, stabilite
ca urmare a evaluãrii performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici;
    h) colaboreazã cu Institutul Naţional de Administraţie*) la stabilirea
tematicii specifice programelor de formare specializatã în administraţia publicã şi
de perfecţionare a funcţionarilor publici;
----------
    *) A se vedea litera b) a art. 57, Cap. IX din LEGEA nr. 329 din 5 noiembrie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009.
    i) întocmeşte şi administreazã baza de date cuprinzând evidenţa funcţiilor
publice şi a funcţionarilor publici; 
    j) realizeazã recrutarea şi promovarea pentru funcţiile publice pentru care
organizeazã concurs, monitorizeazã recrutarea şi promovarea pentru celelalte
funcţii publice, în condiţiile prezentei legi;
-----------    Litera j) a alin. (1) al art. 22 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din
LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
    j^1) organizeazã concursuri sau examene pentru ocuparea funcţiilor publice de
conducere vacante, în condiţiile prevãzute la art. 58;
-----------
    Litera j^1) a alin. (1) al art. 22 a fost introdusã de pct. 2 al art. I din
LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
    j^2) dispune suspendarea organizãrii şi desfãşurãrii concursurilor, în
condiţiile legii;
-----------
    Litera j^2) a alin. (1) al art. 22 a fost introdusã de pct. 2 al art. I din
LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
    k) realizeazã redistribuirea funcţionarilor publici cãrora le-au încetat
raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
    l) acordã asistenţã de specialitate şi coordoneazã metodologic compartimentele
de resurse umane din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor administraţiei publice
centrale şi locale;
    m) participã la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale
funcţionarilor publici şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
    n) colaboreazã cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul sãu
de activitate;
    o) elaboreazã anual, cu consultarea autoritãţilor şi instituţiilor publice,
Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare
Guvernului*);
    p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi
al funcţionarilor publici, pe care îl prezintã Guvernului;
    q) constatã contravenţii şi aplicã sancţiuni, în condiţiile legii.
    (2) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte
atribuţii stabilite prin lege.
    (3) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici are legitimare procesualã activã
şi poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentã cu privire la:
    a) actele prin care autoritãţile sau instituţiile publice încalcã legislaţia
referitoare la funcţia publicã şi funcţionarii publici, constatate ca urmare a
activitãţii proprii de control;
    b) refuzul autoritãţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile
legale în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
    (4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.
    (5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi
prefectul în legãturã cu actele ilegale emise de autoritãţile sau instituţiile
publice locale.
------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform art. VI din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010, aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. o),
art. 65 alin. (3) şi art. 70 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi
completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se suspendã
pânã la data de 31 decembrie 2010.    ART. 22^1
    Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici dispune suspendarea organizãrii şi
desfãşurãrii concursului sau, dupã caz, a examenului, în urmãtoarele cazuri:
    a) în situaţia în care este sesizatã şi se constatã cã nu sunt îndeplinite
condiţiile legale privind organizarea şi desfãşurarea concursurilor de recrutare şi
de promovare în funcţii publice din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice;
    b) autoritatea sau instituţia publicã nu a transmis Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici planul de ocupare a funcţiilor publice, potrivit
prevederilor art. 23 alin. (4) şi (5);
    c) autoritatea sau instituţia publicã care organizeazã concursul sau examenul
nu a obţinut avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, potrivit
prevederilor art. 107.
-----------
    Art. 22^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie
2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 23
    (1) Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte:
    a) numãrul maxim al funcţiilor publice rezervate promovãrii funcţionarilor
publici;
    b) numãrul maxim al funcţiilor publice care vor fi rezervate în scopul
promovãrii rapide;
    c) numãrul maxim al funcţiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare;
    d) numãrul maxim al funcţiilor publice care vor fi înfiinţate;
    e) numãrul maxim al funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizãrii;
    f) numãrul maxim de funcţii publice pe fiecare clasã, categorie şi pe grade
profesionale;
    g) numãrul maxim al funcţiilor publice de conducere şi al funcţiilor publice
corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
    (2) Planul de ocupare a funcţiilor publice se elaboreazã anual, cu consultarea
sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici, astfel:
    a) de cãtre Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor
ordonatorilor principali de credite, pentru autoritãţile şi instituţiile publice
din administraţia publicã centralã;
    b) de cãtre primar sau, dupã caz, de cãtre preşedintele consiliului judeţean,
prin aparatul de specialitate, pentru autoritãţile şi instituţiile publice din
administraţia publicã localã.
    (3) Planul de ocupare a funcţiilor publice se întocmeşte centralizat, pe
fiecare ordonator principal de credite şi pe fiecare instituţie din subordinea
acesteia sau finanţatã prin bugetul sãu.
    (4) În situaţia prevãzutã la alin. (2) lit. a), planul de ocupare a funcţiilor
publice se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. În situaţia prevãzutã la alin. (2)
lit. b), planul de ocupare a funcţiilor publice se aprobã prin hotãrâre a
consiliului local, respectiv a consiliului judeţean.
    (5) Pentru autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publicã
localã, proiectul planului de ocupare a funcţiilor publice se transmite Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 45 de zile înainte de data aprobãrii. În
situaţia în care Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici constatã neregularitãţi
în structura acestuia, autoritãţile sau instituţiile publice au obligaţia de a
modifica proiectul planului de ocupare a funcţiilor publice, pe baza observaţiilor
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 24
    Gestiunea curentã a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizatã şi
realizatã, în cadrul fiecãrei autoritãţi şi instituţii publice, de cãtre un
compartiment specializat, care colaboreazã direct cu Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici.
    SECŢIUNEA a 2-a
    Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici
    ART. 25
    (1) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici administreazã evidenţa naţionalã a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de
autoritãţile şi instituţiile publice.
    (2) Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici se ţine în cadrul
fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice, potrivit formatului stabilit de cãtre
Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici. Autoritãţile şi instituţiile publice au
obligaţia de a transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici toate
informaţiile cuprinse în evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici
din cadrul acestora.
    (3) În scopul asigurãrii gestionãrii eficiente a resurselor umane, precum şi
pentru urmãrirea carierei funcţionarului public, autoritãţile şi instituţiile
publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcţionar public.
    (4) Formatul standard al evidenţei funcţiilor publice şi a funcţionarilor
publici, precum şi conţinutul dosarului profesional se stabilesc prin hotãrâre a
Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    ART. 26
    (1) Autoritãţile şi instituţiile publice rãspund de întocmirea şi actualizarea
dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigurã pãstrarea acestora în
condiţii de siguranţã.
    (2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu,
autoritatea sau instituţia publicã pãstreazã o copie a dosarului profesional şi
înmâneazã originalul funcţionarului public, pe bazã de semnãturã.
    (3) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrãtoare, orice
modificare intervenitã în situaţia funcţionarilor publici.
    (4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa naţionalã a
funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi la dosarul profesional al
funcţionarului public au obligaţia de a pãstra confidenţialitatea datelor cu
caracter personal, în condiţiile legii.
    (5) La solicitarea funcţionarului public, autoritatea sau instituţia publicã
este obligatã sã elibereze un document care sã ateste activitatea desfãşuratã de
acesta, vechimea în muncã, în specialitate şi în funcţia publicã.
    CAP. V
    Drepturi şi îndatoriri
    SECŢIUNEA 1
    Drepturile funcţionarilor publici
    ART. 27
    (1) Dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat.
    (2) Este interzisã orice discriminare între funcţionarii publici pe criterii
politice, de apartenenţã sindicalã, convingeri religioase, etnice, de sex,
orientare sexualã, stare materialã, origine socialã sau de orice altã asemenea
naturã.
    ART. 28
    Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care
se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizeazã în mod direct.
    ART. 29
    (1) Dreptul de asociere sindicalã este garantat funcţionarilor publici.
    (2) Funcţionarii publici pot, în mod liber, sã înfiinţeze organizaţii
sindicale, sã adere la ele şi sã exercite orice mandat în cadrul acestora. 
    (3) În situaţia în care înalţii funcţionari publici sau funcţionarii publici
care au calitatea de ordonatori de credite sunt aleşi în organele de conducere a
organizaţiilor sindicale, aceştia au obligaţia ca în termen de 15 zile de la
alegerea în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale sã opteze pentru una
dintre cele douã funcţii. În cazul în care funcţionarul public opteazã pentru
desfãşurarea activitãţii în funcţia de conducere în organizaţiile sindicale,
raporturile de serviciu ale acestuia se suspendã pe o perioadã egalã cu cea a
mandatului în funcţia de conducere din organizaţia sindicalã.
--------------    Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 8 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 694 din 13 octombrie 2008.
    (3^1) Funcţionarii publici, alţii decât cei prevãzuţi la alin. (3), pot deţine
simultan funcţia publicã şi funcţia în organele de conducere ale organizaţiilor
sindicale, cu obligaţia respectãrii regimului incompatibilitãţilor şi al
conflictelor de interese care le este aplicabil.
--------------
    Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 8 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 694 din 13 octombrie 2008.
    (4) Funcţionarii publici se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte
organizaţii având ca scop protejarea intereselor profesionale.
    ART. 30
    (1) Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevã, în condiţiile
legii.
    (2) Funcţionarii publici care se aflã în grevã nu beneficiazã de salariu şi
alte drepturi salariale pe durata grevei.
    ART. 31
    (1) Pentru activitatea desfãşuratã, funcţionarii publici au dreptul la un
salariu compus din:
    a) salariul de bazã;
    b) sporul pentru vechime în muncã; 
----------
    Litera c) a alin. (1) al art. 31 a fost abrogatã de pct. 14 al art. 49, Cap. VI
din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
762 din 9 noiembrie 2009.
----------
    Litera d) a alin. (1) al art. 31 a fost abrogatã de pct. 14 al art. 49, Cap. VI
din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
762 din 9 noiembrie 2009.
    (2) Funcţionarii publici beneficiazã de prime şi alte drepturi salariale, în
condiţiile legii.
    (3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile
legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii
publici.
    ART. 32
    Funcţionarii publici care, potrivit legii, sunt obligaţi sã poarte uniformã în
timpul serviciului o primesc gratuit.
    ART. 33
    (1) Durata normalã a timpului de lucru pentru funcţionarii publici este, de
regulã, de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe sãptãmânã.
    (2) Pentru orele lucrate din dispoziţia conducãtorului autoritãţii sau
instituţiei publice peste durata normalã a timpului de lucru sau în zilele de
sãrbãtori legale ori declarate zile nelucrãtoare funcţionarii publici de execuţie
au dreptul la recuperare sau la plata majoratã cu un spor de 100% din salariul de
bazã. Numãrul orelor plãtite cu sporul de 100% nu poate depãşi 360 într-un an.*)
----------
    *) Pânã la data de 31 decembrie 2005, prevederile referitoare la acordarea
orelor suplimentare au fost suspendate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.
92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale
funcţionarilor publici pentru anul 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin
Legea nr. 76/2005.    ART. 34
    (1) Funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate
publicã, în condiţiile legii.
    (2) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot fi
numiţi în funcţii de demnitate publicã numai dupã încetarea, în condiţiile legii, a
raporturilor de serviciu.
    (3) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot
candida pentru funcţii de demnitate publicã numai dupã încetarea, în condiţiile
legii, a raporturilor de serviciu.
    ART. 35
    (1) Funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de
odihnã, la concedii medicale şi la alte concedii. 
    (2) Abrogat.
-----------
    Alin. (2) al art. 35 a fost abrogat de lit. d) a art. 39 din LEGEA-CADRU nr.
284 din 28 decembrie 2010 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie
2010.
    ART. 36
    În perioada concediilor de boalã, a concediilor de maternitate şi a celor
pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi
nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauzã.
    ART. 37
    Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sã asigure funcţionarilor
publici condiţii normale de muncã şi igienã, de naturã sã le ocroteascã sãnãtatea
şi integritatea fizicã şi psihicã.
    ART. 38
    Funcţionarii publici beneficiazã de asistenţã medicalã, proteze şi medicamente,
în condiţiile legii.
    ART. 39
    Funcţionarii publici beneficiazã de pensii, precum şi de celelalte drepturi de
asigurãri sociale de stat, potrivit legii.
    ART. 40
    (1) În caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei, care au,
potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş, primesc pe o perioadã de 3 luni
echivalentul salariului de bazã din ultima lunã de activitate a funcţionarului
public decedat.
    (2) În cazul în care decizia pentru pensia de urmaş nu a fost emisã din vina
autoritãţii sau a instituţiei publice în termen de 3 luni de la data decesului,
aceasta va achita în continuare drepturile prevãzute la alin. (1) pânã la emiterea
deciziei pentru pensia de urmaş.
    ART. 41
    (1) Funcţionarii publici beneficiazã în exercitarea atribuţiilor lor de
protecţia legii.
    (2) Autoritatea sau instituţia publicã este obligatã sã asigure protecţia
funcţionarului public împotriva ameninţãrilor, violenţelor, faptelor de ultraj
cãrora le-ar putea fi victimã în exercitarea funcţiei publice sau în legãturã cu
aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publicã va
solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.
    (3) Mãsurile speciale de protecţie pentru funcţionarii publici cu atribuţii de
control şi inspecţie, executare silitã a creanţelor bugetare, precum şi pentru alte
categorii de funcţionari publici care desfãşoarã activitãţi cu grad ridicat de risc
profesional se stabilesc prin acte normative, la propunerea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici sau de cãtre autoritãţi şi instituţii publice, cu avizul
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    ART. 42
    Autoritatea sau instituţia publicã este obligatã sã îl despãgubeascã pe
funcţionarul public în situaţia în care acesta a suferit, din culpa autoritãţii sau
instituţiei publice, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu.    SECŢIUNEA a 2-a
    Îndatoririle funcţionarilor publici
    ART. 43
    (1) Funcţionarii publici au obligaţia sã îşi îndeplineascã cu profesionalism,
imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi sã se abţinã
de la orice faptã care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice
ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
    (2) Funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi sã sprijine propunerile şi
iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunãtãţirii
activitãţii autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea,
precum şi a calitãţii serviciilor publice oferite cetãţenilor.
    (3) Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduitã
profesionalã şi civicã prevãzute de lege.
    ART. 44
    (1) Funcţionarilor publici le este interzis sã ocupe funcţii de conducere în
structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice,
definite conform statutului acestora, ale organizaţiilor cãrora le este aplicabil
acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice sau ale fundaţiilor ori
asociaţiilor care funcţioneazã pe lângã partidele politice.
    (2) Înalţilor funcţionari publici le este interzis sã facã parte din partide
politice, organizaţii cãrora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi
partidelor politice sau din fundaţiile ori asociaţiile care funcţioneazã pe lângã
partidele politice.
    (3) Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le
revin, sã se abţinã de la exprimarea sau manifestarea publicã a convingerilor şi
preferinţelor lor politice, sã nu favorizeze vreun partid politic sau vreo
organizaţie cãreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor
politice.
    ART. 45
    (1) Funcţionarii publici rãspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor
ce le revin din funcţia publicã pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le
sunt delegate.
    (2) Funcţionarul public este obligat sã se conformeze dispoziţiilor primite de
la superiorii ierarhici.
    (3) Funcţionarul public are dreptul sã refuze, în scris şi motivat,
îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacã le considerã
ilegale. Dacã cel care a emis dispoziţia o formuleazã în scris, funcţionarul public
este obligat sã o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vãdit ilegalã.
Funcţionarul public are îndatorirea sã aducã la cunoştinţã superiorului ierarhic al
persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.
    ART. 46
    Funcţionarii publici au obligaţia sã pãstreze secretul de stat, secretul de
serviciu, precum şi confidenţialitatea în legãturã cu faptele, informaţiile sau
documentele de care iau cunoştinţã în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile
legii, cu excepţia informaţiilor de interes public.
    ART. 47
    (1) Funcţionarilor publici le este interzis sã solicite sau sã accepte, direct
sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice,
daruri sau alte avantaje.
    (2) La numirea într-o funcţie publicã, precum şi la încetarea raportului de
serviciu, funcţionarii publici sunt obligaţi sã prezinte, în condiţiile legii,
conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice declaraţia de avere. Declaraţia
de avere se actualizeazã anual, potrivit legii.
    ART. 48
    (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de
cãtre superiorii ierarhici, lucrãrile repartizate.
    (2) Funcţionarilor publici le este interzis sã primeascã direct cereri a cãror
rezolvare intrã în competenţa lor sau sã discute direct cu petenţii, cu excepţia
celor cãrora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi sã intervinã pentru
soluţionarea acestor cereri.
    ART. 49
    Funcţionarii publici au obligaţia sã respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilitãţilor, stabilite potrivit legii.
    SECŢIUNEA a 3-a
    Perfecţionarea profesionalã a funcţionarilor publici
    ART. 50
    Funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia de a-şi îmbunãtãţi în mod continuu
abilitãţile şi pregãtirea profesionalã.
    ART. 51
    (1) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sã prevadã în bugetul
anual propriu sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor de perfecţionare
profesionalã a funcţionarilor publici organizatã la iniţiativa ori în interesul
autoritãţii sau instituţiei publice.
    (2) Pe perioada în care funcţionarii publici urmeazã forme de perfecţionare
profesionalã, beneficiazã de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care
acestea sunt:
    a) organizate la iniţiativa ori în interesul autoritãţii sau instituţiei
publice;
    b) urmate la iniţiativa funcţionarului public, cu acordul conducãtorului
autoritãţii sau instituţiei publice.
    (3) Funcţionarii publici care urmeazã forme de perfecţionare profesionalã, a
cãror duratã este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în
ţarã sau în strãinãtate, finanţate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt
obligaţi sã se angajeze în scris cã vor lucra în administraţia publicã între 2 şi 5
ani de la terminarea programelor, proporţional cu numãrul zilelor de perfecţionare
profesionalã, dacã pentru programul respectiv nu este prevãzutã o altã perioadã.
    (4) Funcţionarii publici care au urmat forme de perfecţionare profesionalã, în
condiţiile alin. (3), ale cãror raporturi de serviciu înceteazã, potrivit
dispoziţiilor art. 97 lit. b), d) şi e), ale art. 98 alin. (1) lit. f) şi g) sau
ale art. 99 alin. (1) lit. d), înainte de împlinirea termenului prevãzut sunt
obligaţi sã restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare,
precum şi, dupã caz, drepturile salariale primite pe perioada perfecţionãrii,
calculate în condiţiile legii proporţional cu perioada rãmasã pânã la împlinirea
termenului.
    (5) Prevederile alin. (4) nu se aplicã în cazul în care funcţionarul public nu
mai deţine funcţia publicã din motive neimputabile acestuia.
    (6) În cazul în care persoanele care au urmat o formã de perfecţionare, dar nu
au absolvit-o din vina lor, sunt obligate sã restituie instituţiei sau autoritãţii
publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare, precum şi
drepturile salariale primite în perioada perfecţionãrii, calculate în condiţiile
legii, dacã acestea au fost suportate de autoritatea sau instituţia publicã.
    ART. 52
    Nu constituie forme de perfecţionare profesionalã şi nu pot fi finanţate din
bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare sau studiile de
doctorat.
    ART. 53
    Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sã comunice anual Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, în condiţiile legii, planul de perfecţionare
profesionalã a funcţionarilor publici, precum şi fondurile prevãzute în bugetul
anual propriu pentru acoperirea cheltuielilor de perfecţionare profesionalã a
funcţionarilor publici, organizate la iniţiativa ori în interesul autoritãţii sau
instituţiei publice.
    CAP. VI
    Cariera funcţionarilor publici
    SECŢIUNEA 1
    Recrutarea funcţionarilor publici
    ART. 54
    Poate ocupa o funcţie publicã persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
    a) are cetãţenia românã şi domiciliul în România;
    b) cunoaşte limba românã, scris şi vorbit;    c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
    d) are capacitate deplinã de exerciţiu;
    e) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare funcţiei publice pentru care
candideazã, atestatã pe bazã de examen medical de specialitate;
    f) îndeplineşte condiţiile de studii prevãzute de lege pentru funcţia publicã;
    g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
    h) nu a fost condamnatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni contra umanitãţii,
contra statului sau contra autoritãţii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul,
care împiedicã înfãptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a
unei infracţiuni sãvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea
funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
    i) nu a fost destituitã dintr-o funcţie publicã sau nu i-a încetat contractul
individual de muncã pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
    j) nu a desfãşurat activitate de poliţie politicã, astfel cum este definitã
prin lege.
    ART. 55
    Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a funcţiilor publice temporar vacante se
poate face numai în condiţiile prezentei legi.
    ART. 56
    Ocuparea funcţiilor publice se face prin:
    a) promovare;
    b) transfer;
    c) redistribuire;
    d) recrutare;
    e) alte modalitãţi prevãzute expres de prezenta lege.
    ART. 57
    (1) Recrutarea în vederea intrãrii în corpul funcţionarilor publici se face
prin concurs, în limita funcţiilor publice vacante rezervate în acest scop prin
planul de ocupare a funcţiilor publice.
    (2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului se
stabilesc potrivit legii.
    (3) Concursul are la bazã principiile competiţiei deschise, transparenţei,
meritelor profesionale şi competenţei, precum şi cel al egalitãţii accesului la
funcţiile publice pentru fiecare cetãţean care îndeplineşte condiţiile legale.
    (4) Anunţul privind concursul se publicã în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a, şi într-un cotidian de largã circulaţie, cu cel puţin 30 de zile
înainte de data desfãşurãrii concursului. În mod excepţional, termenul de 30 de
zile poate fi redus, în condiţiile legii, pentru concursul organizat în vederea
ocupãrii funcţiilor publice de execuţie temporar vacante.
    (5) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare
participãrii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice
de execuţie se stabilesc astfel:
    a) un an în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice,
pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional asistent din
clasa I, 8 luni pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional
asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie
de grad profesional asistent din clasa a III-a;
    b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice,
pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional principal;
    c) 9 ani în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice,
pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional superior.
    (6) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare
participãrii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice
de conducere se stabilesc astfel:
    a) 2 ani în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice,
pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere de: şef birou, şef serviciu şi
secretar al comunei*), precum şi a funcţiilor publice specifice asimilate acestora; 
    b) 3 ani în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice,
pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere, altele decât cele prevãzute la
lit. a).
-----------    Litera b) a alin. (6) al art. 57 a fost modificatã de pct. 4 al art. I din
LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
    (7) Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea
funcţiilor publice de conducere, candidaţii trebuie sã fi absolvit studii de
masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management ori în
specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice**).
-------------
     NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    *) Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009, în situaţia în care
funcţia publicã de conducere de secretar al comunei este vacantã sau temporar
vacantã şi în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice nu existã persoane care
îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. V alin. (1) din Legea nr. 251/2006, astfel
cum a fost modificatã prin prezenta ordonanţã de urgenţã, şi la art. 57 alin. (6)
lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, funcţia poate fi
exercitatã cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc ambele sau
niciuna dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor art. 92
alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
    Art. IV din acelaşi act normativ prevede cã, în mod excepţional, prin derogare
de la prevederile art. 92 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare, perioada prevãzutã la art. 92 alin. (2)
poate fi prelungitã cu maximum 6 luni într-un an calendaristic cu avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    Prevederile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţia în care, în
mod excepţional, s-a dispus exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice
vacante corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Prevederile
prezentului alineat se aplicã pânã la data de 30 octombrie 2009.
    Prevederile alin. (1) se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2010.
    A se vedea si Nota de la art. 13.
    **) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform art. 37, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 762 din 9 noiembrie 2009, condiţia prevãzutã la
art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu este obligatorie pentru
recrutarea funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitãrii cu caracter
temporar a unei funcţii publice de conducere, precum şi pentru funcţionarii publici
care ocupã o funcţie publicã de conducere, pe o perioadã de 5 ani de la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi.
    Funcţionarii publici prevãzuţi la alin. (1) sunt obligaţi sã îndeplineascã
condiţia prevãzutã la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu
modificãrile şi completãrile ulterioare, în termenul prevãzut, sub sancţiunea
eliberãrii din funcţia publicã.
    ART. 58
    (1) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autoritãţile şi
instituţiile publice centrale este organizat, în condiţiile legii, astfel:
    a) de cãtre comisia prevãzutã la art. 18 alin. (1) pentru înalţii funcţionari
publici. Secretariatul tehnic al comisiei se asigurã de Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici;
    b) de cãtre Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea
funcţiilor publice de conducere generale şi specifice;
    c) de cãtre autoritãţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie generale şi
specifice.    (2) Concursul de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autoritãţile şi
instituţiile publice din administraţia publicã localã este organizat, în condiţiile
legii, astfel:
    a) de cãtre Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile
publice de conducere din urmãtoarele domenii: protecţia copilului, evidenţa
informatizatã a persoanei, audit public intern, financiar-contabilitate, urbanism
şi arhitecturã, resurse umane, integrare europeanã, pentru secretarii unitãţilor
administrativ-teritoriale, precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din
domeniul auditului public intern;
    b) de cãtre autoritãţi şi instituţii publice, pentru ocuparea funcţiilor
publice vacante, altele decât cele prevãzute la lit. a).
    (3) În situaţia prevãzutã la alin. (2) lit. b), autoritãţile şi instituţiile
publice din administraţia publicã localã au obligaţia de a informa Agenţia
Naţionalã a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile de demararea procedurii de
organizare şi desfãşurare a concursurilor. În situaţia în care Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici constatã cã nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind
organizarea şi desfãşurarea concursurilor dispune amânarea sau suspendarea
organizãrii şi desfãşurãrii concursului.
    (4) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici poate delega autoritãţilor sau
instituţiilor publice, în condiţiile legii, competenţa de a organiza concursuri de
recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi specifice.
----------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform opiniei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici formulate în data
de 27 iulie 2010, organizarea concursului de recrutare este reglementatã de
prevederile art. 58 alin. (1)-(3) din Legea nr. 188/1999 (rep 2), republicatã în
MONITORUL OFICIAL Partea I nr. 365/29.05.2007 şi alin. (4)-(8) din Legea nr.
140/2010 (MONITORUL OFICIAL nr. 471/08.07.2010).
    Prin pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010 s-a dispus completarea art. 58 cu alin.
(4)-(8), astfel:
    "(4) Înştiinţarea va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele:
    a) identificarea funcţiilor publice vacante prin denumire, categorie, clasã şi,
dupã caz, grad profesional, precum şi compartimentul din care fac parte;
    b) condiţiile de studii de specialitate şi, dupã caz, alte condiţii specifice
prevãzute în fişa postului pentru fiecare funcţie publicã vacantã;
    c) data propusã pentru organizarea concursului.
    (5) În termen de 10 zile, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici verificã
în baza de date privind evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici
dacã existã funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile pentru a fi
redistribuiţi.
    (6) În condiţiile în care nu existã funcţionari publici care sã poatã fi
redistribuiţi, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici comunicã autoritãţilor şi
instituţiilor publice desemnarea unui responsabil de procedurã, funcţionar public,
reprezentant al acesteia în comisia de concurs. Responsabilul de procedurã verificã
îndeplinirea condiţiilor legale de organizare şi desfãşurare a concursurilor şi
îndeplineşte şi celelalte activitãţi corespunzãtoare calitãţii de membru în comisia
de concurs.
    (7) Responsabilul de procedurã sesizeazã cu celeritate Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici în situaţia nerespectãrii de cãtre autoritãţile şi
instituţiile publice a procedurii de organizare şi desfãşurare a concursurilor. Pe
baza analizei sesizãrii formulate de responsabilul de procedurã, Agenţia Naţionalã
a Funcţionarilor Publici dispune suspendarea organizãrii şi desfãşurãrii
concursului.
    (8) Responsabilul de procedurã poate fi desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici sau din cadrul instituţiei prefectului, pe baza
propunerilor prefecţilor."
    ART. 59
    Concursul pentru admiterea la programele organizate în condiţiile legii pentru
obţinerea statutului de manager public se organizeazã şi se gestioneazã de
instituţiile abilitate potrivit legii sã organizeze astfel de programe, cu avizul
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.    SECŢIUNEA a 2-a
    Perioada de stagiu
    ART. 60
    (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în
îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor unei funcţii publice, formarea
practicã a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de cãtre aceştia
a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia.
    (2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru funcţionarii publici de
execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din
clasa a III-a.
    ART. 61
    (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluãrii
realizate, funcţionarul public debutant va fi:
    a) numit funcţionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzãtoare
studiilor absolvite, în funcţiile publice prevãzute la art. 14, în gradul
profesional asistent;
    b) eliberat din funcţia publicã, în cazul în care a obţinut la evaluarea
activitãţii calificativul "necorespunzãtor".
    (2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. b) perioada de stagiu nu constituie
vechime necesarã pentru ocuparea unei funcţii publice.
    SECŢIUNEA a 3-a
    Numirea funcţionarilor publici
    ART. 62
    (1) Numirea în funcţiile publice din categoria înalţilor funcţionari publici se
face în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin. (1). 
    (2) Numirea în funcţiile publice de conducere pentru care se organizeazã
concurs în condiţiile art. 58 alin. (1) lit. b) se face prin actul administrativ
emis de conducãtorii autoritãţilor sau instituţiilor publice din administraţia
publicã centralã şi localã, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
-----------
    Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizeazã concurs în
condiţiile art. 58 alin. (1) lit. c) se face prin actul administrativ emis de
conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice din administraţia publicã
centralã şi localã care au organizat concursul.
-----------
    Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (4) Actul administrativ de numire are formã scrisã şi trebuie sã conţinã
temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public, denumirea funcţiei publice,
data de la care urmeazã sã exercite funcţia publicã, drepturile salariale, precum
şi locul de desfãşurare a activitãţii.
    (5) Fişa postului aferentã funcţiei publice se anexeazã la actul administrativ
de numire, iar o copie a acesteia se înmâneazã funcţionarului public.    (6) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune
jurãmântul de credinţã în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire în
funcţia publicã definitivã. Jurãmântul are urmãtoarea formulã: "Jur sã respect
Constituţia, drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, sã aplic în mod
corect şi fãrã pãrtinire legile ţãrii, sã îndeplinesc conştiincios îndatoririle ce
îmi revin în funcţia publicã în care am fost numit, sã pãstrez secretul profesional
şi sã respect normele de conduitã profesionalã şi civicã. Aşa sã-mi ajute
Dumnezeu." Formula religioasã de încheiere va respecta libertatea convingerilor
religioase.
    (7) Depunerea jurãmântului prevãzut la alin. (6) se consemneazã în scris.
Refuzul depunerii jurãmântului se consemneazã în scris şi atrage revocarea actului
administrativ de numire în funcţia publicã. Obligaţia de organizare a depunerii
jurãmântului aparţine persoanei care are competenţa legalã de numire.
    SECŢIUNEA a 4-a
    Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performanţelor profesionale
    ART. 63
    În carierã, funcţionarul public poate promova în funcţia publicã, în condiţiile
legii. Promovarea în clasã şi promovarea în grade profesionale nu sunt condiţionate
de existenţa unui post vacant.
---------
    Art. 63 a fost modificat de pct. 1 al art. 41 din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28
decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010.
    ART. 64
    (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei
funcţii publice superioare. 
    (2) Promovarea în funcţia publicã de execuţie în gradul profesional imediat
superior celui deţinut de funcţionarul public se face prin concurs sau examen,
organizat semestrial de cãtre autoritãţile şi instituţiile publice, prin
transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovãrii
concursului sau examenului. Fişa postului funcţionarului public care a promovat în
funcţia publicã se completeazã cu noi atribuţii şi responsabilitãţi sau, dupã caz,
prin creşterea gradului de complexitate a atribuţiilor exercitate.
-----------
    Alin. (2) al art. 64 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 65 
    (1) Concursul sau examenul de promovare în gradul profesional se organizeazã de
autoritatea sau instituţia publicã, în limita funcţiilor publice rezervate
promovãrii, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
-----------
    Alin. (1) al art. 65 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (2) Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui deţinut, funcţionarul public trebuie sã
îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii:
    a) sã aibã cel puţin 3 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice
din care promoveazã;
    b) abrogatã;
-----------
    Litera b) a alin. (2) al art. 65 a fost abrogatã de pct. 2 al art. 41 din
LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 877
din 28 decembrie 2010.
    c) sã fi obţinut cel puţin calificativul "bine" la evaluarea anualã a
performanţelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici;
    d) sã nu aibã în cazierul administrativ o sancţiune disciplinarã neradiatã în
condiţiile prezentei legi.
-----------
    Alin. (2) al art. 65 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (3) Funcţionarii publici care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute
pentru promovarea în gradul profesional imediat superior celui deţinut pot
participa la concursul organizat, în condiţiile legii, în vederea promovãrii rapide
în funcţia publicã*). 
    (4) Prevederile art. 58 alin. (2) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
-----------
    Alin. (4) al art. 65 a fost introdus de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform art. VI din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010, aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. o),
art. 65 alin. (3) şi art. 70 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi
completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se suspendã
pânã la data de 31 decembrie 2010.
    ART. 66
    Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publicã de
conducere, funcţionarii publici trebuie sã îndeplineascã cumulativ urmãtoarele
condiţii:
    a) sã fie absolvenţi de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul
administraţiei publice, management sau în specialitatea studiilor necesare
exercitãrii funcţiei publice;
    b) sã fie numiţi într-o funcţie publicã din clasa I;
    c) sã îndeplineascã cerinţele specifice prevãzute în fişa postului;
    d) sã îndeplineascã condiţiile prevãzute la art. 57 alin. (6);
    e) sã nu aibã în cazierul administrativ o sancţiune disciplinarã neradiatã în
condiţiile prezentei legi. 
    ART. 67
    Abrogat.
--------    Art. 67 a fost abrogat de pct. 3 al art. 41 din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28
decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010.
    ART. 68 
    (1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcţionarii
publici de execuţie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea
unei funcţii publice într-o clasã superioarã celei în care sunt încadraţi, dacã
studiile absolvite sunt în specialitatea în care îşi desfãşoarã activitatea sau
dacã autoritatea ori instituţia publicã apreciazã cã studiile absolvite sunt utile
pentru desfãşurarea activitãţii.
-----------
    Alin. (1) al art. 68 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (2) Promovarea în condiţiile alin. (1) se face prin transformarea postului
ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovãrii examenului. 
    (3) Promovarea în clasã nu se poate face pe o funcţie publicã de auditor sau de
consilier juridic.
-----------
    Alin. (3) al art. 68 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 69
    (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor
publici se face anual.
    (2) În urma evaluãrii performanţelor profesionale individuale, funcţionarului
public i se acordã unul dintre urmãtoarele calificative: "foarte bine", "bine",
"satisfãcãtor", "nesatisfãcãtor".
    (3) Calificativele obţinute la evaluarea profesionalã sunt avute în vedere la: 
    a) abrogatã;
-----------
    Litera a) a alin. (3) al art. 69 a fost abrogatã de pct. 4 al art. 41 din
LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 877
din 28 decembrie 2010.
    b) promovarea într-o funcţie publicã superioarã;
    c) eliberarea din funcţia publicã.
    (4) În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale
funcţionarilor publici se stabilesc cerinţele de formare profesionalã a
funcţionarilor publici.
    (5) Metodologia de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale
funcţionarilor publici se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, dupã consultarea organizaţiilor sindicale ale
funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional.
    SECŢIUNEA a 5-a
    Sistemul de promovare rapidã în funcţia publicã
    ART. 70
    (1) Pot beneficia de sistemul de promovare rapidã în funcţia publicã:
    a) persoanele care au absolvit programe organizate, în condiţiile legii, pentru
obţinerea statutului de manager public;    b) funcţionarii publici care au promovat concursul prevãzut la art. 65 alin.
(3)*).
    (2) Pot participa la concursul prevãzut la alin. (1) lit. b) funcţionarii
publici care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
    a) au cel puţin 1 an vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care
promoveazã;
    b) au obţinut calificativul "foarte bine" la evaluarea performanţelor
profesionale individuale din ultimul an;
    c) nu au în cazierul administrativ o sancţiune disciplinarã neradiatã în
condiţiile prezentei legi;
    d) au urmat cel puţin o formã de perfecţionare profesionalã în ultimul an*).
    (3) Concursul pentru promovarea rapidã prevãzut la art. 65 alin. (3) se
organizeazã anual, de cãtre Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, în limita
numãrului de funcţii publice rezervate promovãrii rapide*).
------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform art. VI din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010, aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. o),
art. 65 alin. (3) şi art. 70 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) din Legea nr.
188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi
completãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se suspendã
pânã la data de 31 decembrie 2010.
    ART. 71
    (1) Perioada în care o persoanã a urmat programe organizate, în condiţiile
legii, pentru obţinerea statutului de manager public este asimilatã perioadei de
stagiu.
    (2) În cazul nepromovãrii programelor prevãzute la alin. (1), perioada de
stagiu nu constituie vechime în specialitatea studiilor necesare ocupãrii
funcţiilor publice şi nici vechime în funcţia publicã.
    CAP. VII
    Acorduri colective. Comisii paritare
    ART. 72
    (1) Autoritãţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile
legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu
reprezentanţii funcţionarilor publici, care sã cuprindã numai mãsuri referitoare
la:
    a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la
locul de muncã;
    b) sãnãtatea şi securitatea în muncã;
    c) programul zilnic de lucru;
    d) perfecţionarea profesionalã;
    e) alte mãsuri decât cele prevãzute de lege, referitoare la protecţia celor
aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
    (2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici
nu sunt organizaţi în sindicat, acordul se încheie cu reprezentanţii funcţionarilor
publici din respectiva autoritate sau instituţie publicã, desemnaţi în condiţiile
legii.
    (3) Autoritatea sau instituţia publicã va furniza sindicatelor reprezentative
sau reprezentanţilor funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru încheierea
acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii.
    ART. 73
    (1) În cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii
paritare.
    (2) În alcãtuirea comisiei paritare intrã un numãr egal de reprezentanţi
desemnaţi de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice şi de sindicatul
reprezentativ al funcţionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este
reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat,
reprezentanţii lor vor fi desemnaţi prin votul majoritãţii funcţionarilor publici
din respectiva autoritate sau instituţie publicã.
    (3) Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor paritare,
precum şi componenţa, atribuţiile şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
    ART. 74
    (1) Comisiile paritare sunt consultate în urmãtoarele situaţii:
    a) la stabilirea mãsurilor de îmbunãtãţire a activitãţii autoritãţilor şi
instituţiilor publice pentru care sunt constituite;
    b) la stabilirea oricãror mãsuri privind pregãtirea profesionalã a
funcţionarilor publici, dacã costurile acestora sunt suportate din fonduri
bugetare;
    c) la stabilirea programului de lucru de cãtre conducãtorul autoritãţii sau
instituţiei publice;
    d) alte situaţii prevãzute de lege.
    (2) În exercitarea atribuţiilor, comisiile paritare emit avize consultative.
    (3) Comisiile paritare urmãresc permanent realizarea acordurilor stabilite
între sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu
autoritãţile sau instituţiile publice.
    (4) Comisia paritarã întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea
prevederilor acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunicã
conducerii autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor
reprezentative ale funcţionarilor publici.
    CAP. VIII
    Sancţiunile disciplinare şi rãspunderea funcţionarilor publici
    ART. 75
    Încãlcarea de cãtre funcţionarii publici, cu vinovãţie, a îndatoririlor de
serviciu atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, civilã sau penalã, dupã
caz.
    ART. 76
    (1) Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un
interes legitim se poate adresa instanţei judecãtoreşti, în condiţiile legii,
împotriva autoritãţii sau instituţiei publice care a emis actul sau care a refuzat
sã rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.
    (2) În cazul în care acţiunea se admite şi se constatã vinovãţia funcţionarului
public, persoana respectivã va fi obligatã la plata daunelor, solidar cu
autoritatea sau instituţia publicã.
    (3) Rãspunderea juridicã a funcţionarului public nu se poate angaja dacã acesta
a respectat prevederile legale şi procedurile administrative aplicabile autoritãţii
sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
    ART. 77
    (1) Încãlcarea cu vinovãţie de cãtre funcţionarii publici a îndatoririlor
corespunzãtoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduitã
profesionalã şi civicã prevãzute de lege constituie abatere disciplinarã şi atrage
rãspunderea disciplinarã a acestora.
    (2) Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte:
    a) întârzierea sistematicã în efectuarea lucrãrilor;
    b) neglijenţa repetatã în rezolvarea lucrãrilor;
    c) absenţe nemotivate de la serviciu;
    d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
    e) intervenţiile sau stãruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara
cadrului legal;
    f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialitãţii lucrãrilor cu
acest caracter;
    g) manifestãri care aduc atingere prestigiului autoritãţii sau instituţiei
publice în care îşi desfãşoarã activitatea;
    h) desfãşurarea în timpul programului de lucru a unor activitãţi cu caracter
politic;
    i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
    j) încãlcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilitãţi,
conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii
publici;
    k) alte fapte prevãzute ca abateri disciplinare în actele normative din
domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici.
    (3) Sancţiunile disciplinare sunt:    a) mustrare scrisã;
    b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadã de pânã la 3 luni;
    c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, dupã caz, de
promovare în funcţia publicã pe o perioadã de la 1 la 3 ani; 
    d) retrogradarea în funcţia publicã pe o perioadã de pânã la un an.
-----------
    Litera d) a alin. (3) al art. 77 a fost modificatã de pct. 5 al art. 41 din
LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 877
din 28 decembrie 2010.
    e) destituirea din funcţia publicã.
    (4) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi
gravitatea abaterii disciplinare, împrejurãrile în care aceasta a fost sãvârşitã,
gradul de vinovãţie şi consecinţele abaterii, comportarea generalã în timpul
serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenţa în antecedentele
acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile
prezentei legi.
    (5) Sancţiunile disciplinare se aplicã în termen de cel mult 1 an de la data
sesizãrii comisiei de disciplinã cu privire la sãvârşirea abaterii disciplinare,
dar nu mai târziu de 2 ani de la data sãvârşirii abaterii disciplinare.
    (6) În cazul în care fapta funcţionarului public a fost sesizatã ca abatere
disciplinarã şi ca infracţiune, procedura angajãrii rãspunderii disciplinare se
suspendã pânã la dispunerea neînceperii urmãririi penale, scoaterii de sub urmãrire
penalã ori încetãrii urmãririi penale sau pânã la data la care instanţa
judecãtoreascã dispune achitarea sau încetarea procesului penal.
    (7) Pe perioada cercetãrii administrative, în situaţia în care funcţionarul
public care a sãvârşit o abatere disciplinarã poate influenţa cercetarea
administrativã, conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice are obligaţia de a
interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, dupã
caz, de a dispune mutarea temporarã a funcţionarului public în cadrul altui
compartiment sau altei structuri a autoritãţii ori instituţiei publice.
    ART. 78
    (1) Sancţiunea disciplinarã prevãzutã la art. 77 alin. (3) lit. a) se poate
aplica direct de cãtre persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia
publicã.
    (2) Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 77 alin. (3) lit. b)-e) se
aplicã de persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã, la
propunerea comisiei de disciplinã.
    (3) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât dupã cercetarea
prealabilã a faptei sãvârşite şi dupã audierea funcţionarului public. Audierea
funcţionarului public trebuie consemnatã în scris, sub sancţiunea nulitãţii.
Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o
declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputã se consemneazã
într-un proces-verbal.
    ART. 79
    (1) Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea
sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autoritãţile sau
instituţiile publice se constituie comisii de disciplinã.
    (2) Din comisia de disciplinã face parte şi un reprezentant al organizaţiei
sindicale reprezentative sau, dupã caz, un reprezentant desemnat prin votul
majoritãţii funcţionarilor publici pentru care este organizatã comisia de
disciplinã, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii
publici nu sunt organizaţi în sindicat.
    (3) Comisia de disciplinã poate desemna unul sau mai mulţi membri şi, dupã caz,
poate solicita compartimentelor de control din cadrul autoritãţilor sau
instituţiilor publice sã cerceteze faptele sesizate şi sã prezinte rezultatele
activitãţii de cercetare.
    (4) Comisia de disciplinã pentru înalţii funcţionari publici este compusã din 5
înalţi funcţionari publici, numiţi prin decizia primului-ministru, la propunerea
ministrului internelor şi reformei administrative.    (5) Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplinã,
precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale
acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale
a Funcţionarilor Publici.
    ART. 80
    Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicatã se poate adresa instanţei
de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, dupã caz, a
ordinului sau dispoziţiei de sancţionare.
    ART. 81
    (1) Pentru evidenţierea situaţiei disciplinare a funcţionarului public, Agenţia
Naţionalã a Funcţionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform
bazei de date pe care o administreazã.
    (2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare
aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.
    (3) Cazierul administrativ este necesar în urmãtoarele cazuri:
    a) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru
recrutarea funcţionarilor publici;
    b) desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în
comisia de disciplinã;
    c) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia paritarã;
    d) ocuparea unei funcţii publice corespunzãtoare categoriei înalţilor
funcţionari publici sau categoriei funcţionarilor publici de conducere;
    e) în orice alte situaţii prevãzute de lege.
    (4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
    a) funcţionarului public interesat;
    b) conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã
activitatea;
    c) preşedintelui comisiei de disciplinã;
    d) altor persoane prevãzute de lege.
    ART. 82
    (1) Sancţiunile disciplinare se radiazã de drept, dupã cum urmeazã:
    a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinarã prevãzutã la
art. 77 alin. (3) lit. a);
    b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate,
sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 77 alin. (3) lit. b)-d);
    c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevãzutã la art. 77 alin. (3)
lit. e).
    (2) Radierea sancţiunilor disciplinare prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) se
constatã prin act administrativ al conducãtorului autoritãţii sau instituţiei
publice.
    ART. 83
    (1) Rãspunderea contravenţionalã a funcţionarilor publici se angajeazã în cazul
în care aceştia au sãvârşit o contravenţie în timpul şi în legãturã cu sarcinile de
serviciu.
    (2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a
sancţiunii funcţionarul public se poate adresa cu plângere la judecãtoria în a
cãrei circumscripţie îşi are sediul autoritatea sau instituţia publicã în care este
numit funcţionarul public sancţionat.
    ART. 84
    Rãspunderea civilã a funcţionarului public se angajeazã:
    a) pentru pagubele produse cu vinovãţie patrimoniului autoritãţii sau
instituţiei publice în care funcţioneazã;
    b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat
necuvenit;
    c) pentru daunele plãtite de autoritatea sau instituţia publicã, în calitate de
comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi
irevocabile.
    ART. 85
    (1) Repararea pagubelor aduse autoritãţii sau instituţiei publice în situaţiile
prevãzute la art. 84 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de cãtre conducãtorul
autoritãţii sau instituţiei publice a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare,
în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupã caz, prin asumarea
unui angajament de platã, iar în situaţia prevãzutã la lit. c) a aceluiaşi articol,
pe baza hotãrârii judecãtoreşti definitive şi irevocabile.    (2) Împotriva ordinului sau dispoziţiei de imputare funcţionarul public în
cauzã se poate adresa instanţei de contencios administrativ.
    (3) Dreptul conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice de a emite
ordinul sau dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 3 ani de la data
producerii pagubei.
    ART. 86
    (1) Rãspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile sãvârşite în timpul
serviciului sau în legãturã cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupã se
angajeazã potrivit legii penale.
    (2) În cazul în care funcţionarul public este trimis în judecatã pentru
sãvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevãzute la art. 54 lit. h), persoana
care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã va dispune suspendarea
funcţionarului public din funcţia publicã pe care o deţine.
    (3) Dacã instanţa judecãtoreascã dispune achitarea sau încetarea procesului
penal, suspendarea din funcţia publicã înceteazã, iar funcţionarul public respectiv
îşi va relua activitatea în funcţia publicã deţinutã anterior şi îi vor fi achitate
drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.
    (4) În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea
rãspunderii penale, iar fapta funcţionarului public poate fi consideratã abatere
disciplinarã, va fi sesizatã comisia de disciplinã competentã.
    (5) De la momentul începerii urmãririi penale, în situaţia în care funcţionarul
public poate influenţa cercetarea, persoana care are competenţa numirii în funcţia
publicã are obligaţia sã dispunã mutarea temporarã a funcţionarului public în
cadrul altui compartiment sau altei structuri fãrã personalitate juridicã a
autoritãţii ori instituţiei publice.
    CAP. IX
    Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu
    SECŢIUNEA 1
    Modificarea raportului de serviciu
    ART. 87
    (1) Mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici se realizeazã prin
modificarea raporturilor de serviciu, astfel:
    a) pentru eficientizarea activitãţii autoritãţilor şi instituţiilor publice; 
-----------
    Litera b) a alin. (1) al art. 87 a fost abrogatã de pct. 12 al art. I din LEGEA
nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    c) în interesul funcţionarului public, pentru dezvoltarea carierei în funcţia
publicã.
    (2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de execuţie
şi funcţionarilor publici de conducere are loc prin:
    a) delegare;
    b) detaşare;
    c) transfer; 
    d) mutarea în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei
structuri fãrã personalitate juridicã a autoritãţii sau instituţiei publice, în
condiţiile prezentei legi;
-----------
    Litera d) a alin. (2) al art. 87 a fost modificatã de pct. 13 al art. I din
LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie
2010.
    e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere. 
-----------
    Alin. (3) al art. 87 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 88
    (1) Delegarea se dispune în interesul autoritãţii sau instituţiei publice în
care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadã de cel mult 60 de zile
calendaristice într-un an.
    (2) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacã se aflã în una dintre
urmãtoarele situaţii:
    a) graviditate;
    b) îşi creşte singur copilul minor;
    c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical, face contraindicatã
delegarea.
    (3) Delegarea pe o perioadã mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul
unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului
public.
    (4) Pe timpul delegãrii funcţionarul public îşi pãstreazã funcţia publicã şi
salariul, iar autoritatea sau instituţia publicã care îl deleagã este obligatã sã
suporte costul integral al transportului, cazãrii şi al indemnizaţiei de delegare.
    ART. 89
    (1) Detaşarea se dispune în interesul autoritãţii sau instituţiei publice în
care urmeazã sã îşi desfãşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadã
de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi
detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul sãu scris.
    (2) Detaşarea se poate dispune dacã pregãtirea profesionalã a funcţionarului
public corespunde atribuţiilor şi responsabilitãţilor funcţiei publice, cu
respectarea categoriei, clasei şi gradului profesional al funcţionarului public.
Detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publicã de conducere, cu aplicarea
dispoziţiilor art. 92 alin. (2), dacã funcţionarul public îndeplineşte condiţiile
de studii şi vechime în specialitatea studiilor şi dacã nu existã în cadrul
autoritãţii sau instituţiei publice funcţionari publici care sã exercite cu
caracter temporar funcţia publicã. Funcţionarul public poate fi detaşat pe o
funcţie publicã inferioarã, numai cu acordul sãu scris. 
    (2^1) În mod excepţional, detaşarea se poate dispune şi pe o funcţie publicã
din categoria înalţilor funcţionari publici, cu aplicarea prevederilor art. 92
alin. (1^1), dacã funcţionarul public îndeplineşte condiţiile de studii şi de
vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice în
condiţiile prezentei legi. În acest caz, detaşarea se dispune prin act
administrativ al persoanei care are competenţa legalã de numire a funcţionarilor
publici care ocupã funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici, la
propunerea conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice în care urmeazã sã
îşi desfãşoare activitatea funcţionarul public detaşat.
-----------
    Alin. (2^1) al art. 89 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (2^2) Funcţionarii publici cu statut special pot fi detaşaţi pe funcţii publice
generale echivalente funcţiilor publice specifice ocupate, cu avizul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor
alin. (1)-(2^1) şi cu respectarea prevederilor art. 110.
-----------
    Alin. (2^2) al art. 89 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (2^3) Funcţionarii publici pot fi detaşaţi şi pe funcţii publice cu statut
special, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu respectarea
prevederilor art. 110.-----------
    Alin. (2^3) al art. 89 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (3) Funcţionarul public poate refuza detaşarea dacã se aflã în una dintre
urmãtoarele situaţii:
    a) graviditate;
    b) îşi creşte singur copilul minor;
    c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical, face contraindicatã
detaşarea;
    d) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigurã condiţii
corespunzãtoare de cazare;
    e) este singurul întreţinãtor de familie;
    f) motive familiale temeinice justificã refuzul de a da curs detaşãrii.
    (4) Pe perioada detaşãrii funcţionarul public îşi pãstreazã funcţia publicã şi
salariul. Dacã salariul corespunzãtor funcţiei publice pe care este detaşat este
mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşãrii în altã localitate
autoritatea sau instituţia publicã beneficiarã este obligatã sã-i suporte costul
integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o datã pe lunã, al cazãrii şi
al indemnizaţiei de detaşare.
    ART. 90
    (1) Transferul poate avea loc dupã cum urmeazã:
    a) în interesul serviciului;
    b) la cererea funcţionarului public.
    (2) Transferul se poate face într-o funcţie publicã pentru care sunt
îndeplinite condiţiile specifice prevãzute în fişa postului.
    (3) Transferul în interesul servicului se poate face numai cu acordul scris al
funcţionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în
altã localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie egalã
cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioarã celei în care se
transferã, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu
plãtit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportã de autoritatea sau instituţia
publicã la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data
aprobãrii transferului.
    (4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publicã de
aceeaşi categorie, clasã şi grad profesional cu funcţia publicã deţinutã de
funcţionarul public sau într-o funcţie publicã de nivel inferior.
    (5) Transferul la cerere se face într-o funcţie publicã de aceeaşi categorie,
clasã şi grad profesional sau într-o funcţie publicã de nivel inferior, în urma
aprobãrii cererii de transfer a funcţionarului public de cãtre conducãtorul
autoritãţii sau instituţiei publice la care se solicitã transferul. În acest caz,
transferul poate avea loc numai între autoritãţi sau instituţii publice din
administraţia publicã centralã, între autoritãţi administrative autonome ori, dupã
caz, între autoritãţi sau instituţii publice din administraţia publicã localã. 
    (6) În cazul funcţionarilor publici de conducere, transferul se poate realiza
pe funcţii publice de conducere de acelaşi nivel sau, dupã caz, de nivel inferior,
ale cãror condiţii de ocupare şi experienţã profesionalã necesarã în vederea
ocupãrii sunt similare cu cele ale funcţiei de pe care se efectueazã transferul, cu
respectarea prevederilor alin. (2), (4) şi (5). Autoritãţile sau instituţiile
publice între care se realizeazã transferul sunt obligate sã verifice îndeplinirea
condiţiei de similaritate a condiţiilor de ocupare şi a experienţei profesionale.
-----------
    Alin. (6) al art. 90 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (7) Autoritãţile sau instituţiile publice au obligaţia de a asigura
publicitatea funcţiilor publice vacante care pot fi ocupate prin transfer la
cerere. În situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari publici solicitã ocuparea unei funcţii publice vacante prin transfer la cerere, selecţia se face pe bazã de
interviu. 
    (8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul înalţilor funcţionari
publici, transferul la cerere se poate dispune de persoana care are competenţa
legalã de numire în funcţia publicã, la solicitarea motivatã a înaltului funcţionar
public şi cu aprobarea conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice în a
cãrei structurã se gãseşte funcţia publicã vacantã pe care urmeazã a fi transferat,
cu îndeplinirea condiţiilor specifice prevãzute pentru funcţia publicã de conducere
sau de execuţie respectivã şi cu respectarea prevederilor alin. (7).
-----------
    Alin. (8) al art. 90 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 140 din
7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 91
    (1) Mutarea în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei
structuri fãrã personalitate juridicã a autoritãţii sau instituţiei publice poate
fi definitivã ori temporarã.
    (2) Mutarea definitivã poate avea loc în urmãtoarele situaţii:
    a) când se dispune de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice în
care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public pe o funcţie publicã vacantã
echivalentã, de aceeaşi categorie, clasã şi, dupã caz, de acelaşi grad profesional,
sau pe o funcţie publicã vacantã de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite
condiţiile specifice prevãzute în fişa postului. În cazuri temeinic justificate,
mutarea se poate dispune motivat de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei
publice, cu repartizarea postului corespunzãtor funcţiei deţinute de funcţionarul
public. În oricare dintre situaţii este necesar acordul scris al funcţionarului
public;
    b) la solicitarea justificatã a funcţionarului public, cu aprobarea
conducãtorului autoritãţii sau instituţiei publice, pe o funcţie publicã vacantã
echivalentã, de aceeaşi categorie, clasã şi, dupã caz, la acelaşi grad profesional,
sau pe o funcţie publicã vacantã de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite
condiţiile specifice prevãzute în fişa postului;
    c) în alte situaţii prevãzute de dispoziţiile legale.
    (3) În cazul înalţilor funcţionari publici, mutarea definitivã se poate dispune
de persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã, la solicitarea
motivatã a înaltului funcţionar public şi cu aprobarea conducãtorului autoritãţii
sau instituţiei publice în care se gãseşte funcţia publicã de conducere ori de
execuţie vacantã pe care urmeazã a fi mutat definitiv, cu îndeplinirea condiţiilor
specifice prevãzute pentru funcţia publicã respectivã.
    (4) Mutarea temporarã pe o altã funcţie publicã se dispune motivat, în
interesul autoritãţii sau instituţiei publice, de cãtre conducãtorul autoritãţii
ori instituţiei publice, pe o funcţie publicã vacantã echivalentã, de aceeaşi
categorie, clasã şi, dupã caz, de acelaşi grad profesional, pentru care sunt
îndeplinite condiţiile specifice prevãzute în fişa postului sau, dupã caz, cu
repartizarea postului corespunzãtor funcţiei deţinute de funcţionarul public,
pentru o perioadã de maximum 6 luni într-un an calendaristic.
    (5) În mod excepţional, mutarea temporarã sau definitivã poate fi solicitatã de
funcţionarul public în cazul în care starea sãnãtãţii, doveditã pe baza unui examen
de specialitate, nu îi mai permite desfãşurarea activitãţii în acel compartiment.
Mutarea temporarã sau definitivã se face în condiţiile prezentei legi, dacã
funcţionarul public în cauzã este apt profesional sã îndeplineascã atribuţiile care
îi revin.
    (6) Dacã mutarea se dispune în altã localitate, funcţionarul public beneficiazã
de drepturile prevãzute la art. 90 alin. (3).
    (7) Funcţionarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a
autoritãţii sau instituţiei publice în altã localitate, dacã se aflã în una dintre
situaţiile prevãzute la art. 89 alin. (3). Refuzul nejustificat constituie abatere disciplinarã.
-----------
    Art. 91 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie
2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 92 
    (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere
vacante sau temporar vacante se realizeazã prin promovarea temporarã a unui
funcţionar public care îndeplineşte condiţiile de studii şi de vechime în
specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei publice şi care nu are o sancţiune
disciplinarã aplicatã, care nu a fost radiatã, în condiţiile prezentei legi.
-----------
    Alin. (1) al art. 92 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (1^1) În mod excepţional, la propunerea justificatã a conducãtorului
autoritãţii sau instituţiei publice în al cãrei stat de funcţii existã funcţia
publicã corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici vacantã sau
temporar vacantã, exercitarea cu caracter temporar a acesteia poate fi realizatã de
funcţionari publici sau, dupã caz, de funcţionari publici cu statut special care
îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1), cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. Aceastã mãsurã se dispune prin act administrativ al
persoanei care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã corespunzãtoare
categoriei înalţilor funcţionari publici, în condiţiile în care, din motive
obiective, funcţia publicã nu a putut fi ocupatã prin mobilitate.
-----------
    Alin. (1^1) al art. 92 a fost introdus de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (2) Dacã funcţia publicã este vacantã, mãsura prevãzutã la alin. (1) se dispune
de cãtre persoana care are competenţa numirii în funcţia publicã, pe o perioadã de
maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
-----------
    Alin. (2) al art. 92 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (3) În mod excepţional, perioada prevãzutã la alin. (2) poate fi prelungitã cu
maximum 3 luni, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, dacã
autoritatea sau instituţia publicã a organizat concurs de recrutare sau promovare
şi funcţia publicã nu a fost ocupatã, în condiţiile legii. 
    (4) Dacã funcţia publicã este temporar vacantã, mãsura prevãzutã la alin. (1)
se dispune de cãtre persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia
publicã, pânã la data încetãrii suspendãrii din funcţia publicã, a detaşãrii
titularului funcţiei publice, pânã la radierea de drept a sancţiunii disciplinare
prevãzute la art. 77 alin. (3) lit. c) sau, dupã caz, în situaţia în care
funcţionarul public de conducere exercitã cu caracter temporar o altã funcţie
publicã de conducere vacantã sau temporar vacantã ori din categoria înalţilor funcţionari publici, pânã la expirarea perioadei pentru care s-a dispus exercitarea
cu caracter temporar, în condiţiile legii.
-----------
    Alin. (4) al art. 92 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (5) Dacã salariul corespunzãtor funcţiei publice pe care o exercitã cu caracter
temporar este mai mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.
------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Art. III şi IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009 prevãd:
    "Art. III
    (1) În situaţia în care funcţia publicã de conducere de secretar al comunei
este vacantã sau temporar vacantã şi în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice
nu existã persoane care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. V alin. (1) din
Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificatã prin prezenta ordonanţã de
urgenţã, şi la art. 57 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
funcţia poate fi exercitatã cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc
ambele sau niciuna dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzãtoare a
prevederilor art. 92 alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr.
188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
    Art. IV
    (1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din
Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
perioada prevãzutã la art. 92 alin. (2) poate fi prelungitã cu maximum 6 luni întrun an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţia în
care, în mod excepţional, s-a dispus exercitarea cu caracter temporar a unei
funcţii publice vacante corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
Prevederile prezentului alineat se aplicã pânã la data de 30 octombrie 2009.
    (3) Prevederile alin. (1) se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2010."
    ART. 93
    (1) Înalţii funcţionari publici sunt supuşi mobilitãţii în funcţie şi prezintã
disponibilitate la numirile în funcţiile publice prevãzute la art. 12, cu
respectarea prevederilor art. 16 alin. (3). 
    (2) Refuzul neîntemeiat al numirilor prevãzute la alin. (1) atrage eliberarea
din funcţia publicã. În aceastã situaţie, înaltul funcţionar public intrã în corpul
de rezervã al funcţionarilor publici, beneficiind de dreptul de a fi redistribuit
pe o funcţie publicã de conducere sau de execuţie vacantã, în condiţiile prezentei
legi.
-----------
    Alin. (2) al art. 93 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 140
din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    (3) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a asigura decontarea
cheltuielilor ocazionate de mobilitate, precum şi locuinţe de serviciu, în
condiţiile legii.
    SECŢIUNEA a 2-a
    Suspendarea raportului de serviciu
    ART. 94
    (1) Raportul de serviciu se suspendã de drept atunci când funcţionarul public
se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:      a) abrogatã;*)
-----------
    Litera a) a alin. (1) al art. 94 a fost modificatã de pct. 19 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105
din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    b) abrogatã;*)
-----------
    Litera b) a alin. (1) al art. 94 a fost modificatã de pct. 19 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105
din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    c) este desemnat de cãtre autoritatea sau instituţia publicã sã desfãşoare
activitãţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor
organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivã;
    d) desfãşoarã activitate sindicalã pentru care este prevãzutã suspendarea în
condiţiile legii;
    e) efectueazã stagiul militar*), serviciul militar alternativ, este concentrat
sau mobilizat;
-----------
    *) A se vedea Legea nr. 446/2006 privind pregãtirea populaţiei pentru apãrare,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie
2006, lege care a abrogat Legea nr. 46/1996 privind pregãtirea populaţiei pentru
apãrare.
    f) este arestat preventiv;
    g) efectueazã tratament medical în strãinãtate, dacã funcţionarul public nu se
aflã în concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã, precum şi pentru
însoţirea soţului sau, dupã caz, a soţiei ori a unei rude pânã la gradul I
inclusiv, în condiţiile legii; 
    h) abrogatã;*)
-----------
    Litera h) a alin. (1) al art. 94 a fost modificatã de pct. 19 al art. I din
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105
din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a
fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.    i) carantinã, în condiţiile legii;
    j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
    k) este dispãrut, iar dispariţia a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã
irevocabilã;
    l) forţa majorã;
    m) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecatã pentru sãvârşirea unei
infracţiuni de natura celor prevãzute la art. 54 lit. h);
    n) pe perioada cercetãrii administrative, în situaţia în care funcţionarul
public care a sãvârşit o abatere disciplinarã poate influenţa cercetarea
administrativã, la propunerea motivatã a comisiei de disciplinã;
    o) în alte cazuri expres prevãzute de lege.
    (2) În termen de 15 zile calendaristice înainte de data încetãrii motivului de
suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luãrii la cunoştinţã de motivul
încetãrii suspendãrii de drept, funcţionarul public este obligat sã informeze în
scris persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã despre acest
fapt. Neinformarea persoanei care are competenţa legalã de numire în funcţia
publicã atrage încetarea de drept a raportului de serviciu al funcţionarului
public, cu excepţia cazurilor prevãzute la alin. (1) lit. f), h), i), k) şi l).
    (3) Persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã are
obligaţia sã asigure, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevãzut la
alin. (2), condiţiile necesare reluãrii activitãţii de cãtre funcţionarul public.
    ART. 95
    (1) Raportul de serviciu se suspendã la iniţiativa funcţionarului public în
urmãtoarele situaţii:
    a) concediu pentru creşterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, pânã la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
    b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau,
în cazul copilului cu handicap pentru afecţiunile intercurente, pânã la împlinirea
vârstei de 18 ani;
    c) desfãşurarea unei activitãţi în cadrul unor organisme sau instituţii
internaţionale, în alte situaţii decât cele prevãzute la art. 94 alin. (1) lit. c);
    d) pentru participare la campania electoralã;
    e) pentru participarea la grevã, în condiţiile legii. 
    (2) Abrogat.***)
-----------
    Alin. (2) al art. 95 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009. Pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de
art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471
din 8 iulie 2010.
    (2^1) Abrogat.***)
-----------
    Alin. (2^1) al art. 95 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009. Pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de
art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471
din 8 iulie 2010.
    (3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel
puţin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicitã suspendarea, cu
excepţia situaţiei prevãzute la alin. (1) lit. e), când cererea de suspendare se
face cu 48 de ore înainte de declanşarea grevei.    (4) Suspendarea raportului de serviciu se constatã în cazurile prevãzute la
alin. (1) şi la art. 94 alin. (1), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi
speciale, respectiv se aprobã în cazul prevãzut la alin. (2), prin act
administrativ al persoanei care are competenţa numirii în funcţia publicã.
    (5) Dispoziţiile art. 94 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru
cazurile prevãzute la alin. (1) şi (2).
    ***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Conform opiniei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici formulate în data
de 2 septembrie 2011, cu referire la forma aplicabilã la momentul actual a alin.
(2) al art. 95 din Legea nr. 188/1999 republicatã, cu modificãrile şi completãrile
ulterioare, la momentul modificãrii de cãtre ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6
octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009, în
conformitate cu art. 62 teza I din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã
legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã (R2), cu modificãrile
şi completãrile ulterioare, dispoziţiile de modificare au fost încorporate în actul
de bazã, identificându-se cu acesta, vechea formã a art. 95 alin. (2) încetându-şi
activitatea.
    Art. I pct. 20 din OUG 105/1999 a fost abrogat expres prin art. V din Legea nr.
140/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, act normativ ce a intrat în vigoare în data de 11.07.2010.
La acel moment de timp, forma modificatã prin OUG 105/1999 a art. 95 alin. (2) a
fost eliminatã din Legea nr. 188/1999 (R2) cu modificãrile şi completãrile
ulterioare şi nu a fost înlocuitã cu vreo altã formulare, fiind aşadar abrogatã
expres. În aceste condiţii, începând cu data de 11.07.2010, nu se mai poate dispune
mãsura suspendãrii raportului de serviciu la cererea motivatã a funcţionarului
public, pentru un interes personal legitim.
    Art. 117 din Legea nr. 188/1999 (R2) cu modificãrile şi completãrile ulterioare
prevede faptul cã:
    "Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile legislaţiei muncii,
precum şi cu reglementãrile de drept comun civile, administrative sau penale, dupã
caz, în mãsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice."
    Având în vedere faptul cã Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificãrile şi
completãrile ulterioare prevede, la art. 54 posibilitatea suspendãrii contractelor
de muncã (contractul individual de muncã poate fi suspendat [...] pentru studii sau
pentru interese personale), apreciem cã, în baza dispoziţiilor acestui articol
coroborate cu dispoziţiile art. 117 din Legea nr. 188/1999 şi având în vedere
faptul cã Legea nr. 188 nu prevede dispoziţii exprese care sã interzicã suspendarea
raportului de serviciu la iniţiativa funcţionarului public, pentru studii sau
pentru interese personale, cu acordul autoritãţii sau instituţiei publice
angajatoare, se poate proceda în consecinţã.
    ART. 96
    (1) Reluarea activitãţii se dispune prin act administrativ al persoanei care
are competenţa legalã de numire în funcţia publicã.
    (2) Actul administrativ prin care se constatã, respectiv se aprobã suspendarea
raportului de serviciu, precum şi cel prin care se dispune reluarea activitãţii de
cãtre funcţionarul public se comunicã Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici,
în termen de 10 zile lucrãtoare de la data emiterii.
    (3) Pe perioada suspendãrii raportului de serviciu autoritãţile şi instituţiile
publice au obligaţia sã rezerve postul aferent funcţiei publice. Ocuparea acestuia
se face, pe o perioadã determinatã, în condiţiile legii. Pe perioada suspendãrii,
raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici nu pot înceta şi nu pot fi
modificate decât din iniţiativa sau cu acordul funcţionarului public în cauzã.
    (4) Perioada suspendãrii raporturilor de serviciu în condiţiile art. 94 alin.
(1) lit. c) şi art. 95 alin. (1) lit. c) se considerã vechime în funcţia publicã.
    SECŢIUNEA a 3-a
    Încetarea raportului de serviciu
    ART. 97
    Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se face prin act
administrativ al persoanei care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã
şi are loc în urmãtoarele condiţii:
    a) de drept;    b) prin acordul pãrţilor, consemnat în scris;
    c) prin eliberare din funcţia publicã;
    d) prin destituire din funcţia publicã;
    e) prin demisie.
    ART. 98 
    (1) Raportul de serviciu existent înceteazã de drept:
--------------
    Partea introductivã a alin. (1) al art. 98 a fost modificatã de art. III din
LEGEA nr. 49 din 19 martie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 29
martie 2010.
    a) la data decesului funcţionarului public;
    b) la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti de declarare a
morţii funcţionarului public;
    c) dacã funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute
la art. 54 lit. a), d) şi f); 
    d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstã standard şi a
stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
--------------
    Litera d) a alin. (1) al art. 98 a fost modificatã de art. III din LEGEA nr. 49
din 19 martie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 195 din 29 martie 2010.
    e) ca urmare a constatãrii nulitãţii absolute a actului administrativ de numire
în funcţia publicã, de la data la care nulitatea a fost constatatã prin hotãrâre
judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã;
    f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã
definitivã pentru o faptã prevãzutã la art. 54 lit. h) sau prin care s-a dispus
aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rãmânerii definitive şi
irevocabile a hotãrârii de condamnare;
    g) ca urmare a interzicerii exercitãrii profesiei sau funcţiei, ca mãsurã de
siguranţã ori ca pedeapsã complementarã, de la data rãmânerii definitive a
hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
    h) la data expirãrii termenului în care a fost ocupatã pe perioadã determinatã
funcţia publicã.
    (2) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face,
în termen de 5 zile lucrãtoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al
persoanei care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã. Actul
administrativ prin care s-a constatat încetarea de drept a raporturilor de serviciu
se comunicã Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile
lucrãtoare de la emiterea lui.
    ART. 99
    (1) Persoana care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã va dispune
eliberarea din funcţia publicã prin act administrativ, care se comunicã
funcţionarului public în termen de 5 zile lucrãtoare de la emitere, în urmãtoarele
cazuri:
    a) autoritatea sau instituţia publicã şi-a încetat activitatea ori a fost
mutatã într-o altã localitate, iar funcţionarul public nu este de acord sã o
urmeze;
    b) autoritatea sau instituţia publicã îşi reduce personalul ca urmare a
reorganizãrii activitãţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
    c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publicã ocupatã de
cãtre funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal
ori pentru motive neîntemeiate, de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a
hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus reintegrarea;
    d) pentru incompetenţa profesionalã, în cazul obţinerii calificativului
"nesatisfãcãtor" la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
    e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevãzutã la art. 54 lit. g);
    f) starea sãnãtãţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatatã
prin decizie a organelor competente de expertizã medicalã, nu îi mai permite
acestuia sã îşi îndeplineascã atribuţiile corespunzãtoare funcţiei publice
deţinute;
    g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de
acceptare a numirii în condiţiile art. 93.
    (2) Situaţiile prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e)-g) reprezintã motive
neimputabile funcţionarilor publici.
    (3) În cazul eliberãrii din funcţia publicã, autoritatea sau instituţia publicã
este obligatã sã acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile
calendaristice.
    (4) În perioada de preaviz, persoana care are competenţa legalã de numire în
funcţia publicã poate acorda celui în cauzã reducerea programului de lucru, pânã la
4 ore zilnic, fãrã afectarea drepturilor salariale cuvenite.
    (5) În cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b), c), şi e), în perioada de
preaviz, dacã în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice existã funcţii publice
vacante corespunzãtoare, aceasta are obligaţia de a le pune la dispoziţie
funcţionarilor publici.
    (6) În cazurile prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e), dacã nu existã funcţii
publice vacante corespunzãtoare în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice,
autoritatea ori instituţia publicã are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante.
În cazul în care existã o funcţie publicã vacantã corespunzãtoare, identificatã în
perioada de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în interesul serviciului
sau la cerere.
    (7) Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii
publice vacante la nivel inferior.
    ART. 100
    (1) În caz de reorganizare a autoritãţii sau instituţiei publice, funcţionarii
publici vor fi numiţi în noile funcţii publice sau, dupã caz, în noile
compartimente în urmãtoarele cazuri:
    a) se modificã atribuţiile aferente unei funcţii publice mai puţin de 50%;
    b) sunt reduse atribuţiile unui compartiment;
    c) este schimbatã denumirea fãrã modificarea în proporţie de peste 50% a
atribuţiilor aferente funcţiei publice;
    d) este schimbatã structura compartimentului.
    (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea urmãtoarelor
criterii:
    a) categoria, clasa şi, dupã caz, gradul profesional ale funcţionarului public;
    b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcţia publicã;
    c) pregãtirea profesionalã;
    d) sã fi desfãşurat activitãţi similare.
    (3) În cazul în care existã mai mulţi funcţionari publici, se organizeazã
examen de cãtre autoritatea sau instituţia publicã.
    (4) Reducerea unui post este justificatã dacã atribuţiile aferente acestuia se
modificã în proporţie de peste 50% sau dacã sunt modificate condiţiile specifice de
ocupare a postului respectiv, referitoare la studii.
    (5) În cazul reorganizãrii activitãţii prin reducerea posturilor, autoritatea
sau instituţia publicã nu poate înfiinţa posturi similare celor desfiinţate pentru
o perioadã de un an de la data reorganizãrii.
    ART. 101
    (1) Destituirea din funcţia publicã se dispune, în condiţiile art. 78, prin act
administrativ al persoanei care are competenţa legalã de numire în funcţia publicã,
ca sancţiune disciplinarã aplicatã pentru motive imputabile funcţionarului public,
în urmãtoarele cazuri:
    a) pentru sãvârşirea repetatã a unor abateri disciplinare sau a unei abateri
disciplinare care a avut consecinţe grave;
    b) dacã s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public
nu acţioneazã pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de
la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
    (2) Actul administrativ prevãzut la alin. (1) se comunicã funcţionarului public
în termen de 5 zile lucrãtoare de la date emiterii. Comunicarea actului
administrativ trebuie sã se facã anterior datei destituirii din funcţia publicã.    ART. 102
    Funcţionarul public poate sã comunice încetarea raporturilor de serviciu prin
demisie, notificatã în scris persoanei care are competenţa legalã de numire în
funcţia publicã. Demisia nu trebuie motivatã şi produce efecte dupã 30 de zile
calendaristice de la înregistrare.
    ART. 103
    (1) La modificarea, la suspendarea şi la încetarea raportului de serviciu
funcţionarul public are îndatorirea sã predea lucrãrile şi bunurile care i-au fost
încredinţate în vederea exercitãrii atribuţiilor de serviciu.
    (2) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public îşi pãstreazã
drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de
serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
    (3) Funcţionarii publici beneficiazã de drepturi din bugetul asigurãrilor
pentru şomaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în condiţiile
prevãzute la:
    a) art. 98 alin. (1) lit. c), cu excepţia cazului în care funcţionarul public
nu mai îndeplineşte condiţia prevãzutã la art. 54 lit. a);
    b) art. 98 alin. (1) lit. e) şi h);
    c) art. 99 alin. (1).
    ART. 104
    (1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de cãtre Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici, astfel:
    a) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice din aceeaşi localitate sau
dintr-o localitate aflatã la o distanţã de pânã la 50 km de localitatea de
domiciliu;
    b) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice din alt judeţ sau aflate
la o distanţã mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea
funcţionarului public.
    (2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face într-o funcţie publicã de
aceeaşi categorie, clasã şi acelaşi grad profesional cu funcţia publicã deţinutã de
funcţionarul public.
    (3) Redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publicã inferioarã vacantã,
cu acordul scris al funcţionarului public.
    (4) Redistribuirea într-o funcţie publicã de conducere se face cu respectarea
alin. (2) sau, dupã caz, a alin. (3) numai dacã funcţionarul public a îndeplinit
atribuţii similare cu atribuţiile funcţiei publice de pe care se efectueazã
redistribuirea.
    (5) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici va asigura redistribuirea pe
funcţii publice temporar vacante, ca urmare a suspendãrii titularului pe o perioadã
de cel puţin o lunã, a funcţionarilor publici din corpul de rezervã care
îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective. În
cazul în care existã mai mulţi funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile
specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective, Agenţia Naţionalã a
Funcţionarilor Publici organizeazã, în colaborare cu autoritatea sau instituţia
publicã în cadrul cãreia se aflã funcţia publicã vacantã, o testare profesionalã
pentru selectarea funcţionarului public care urmeazã sã fie redistribuit.
    (6) Redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezervã se dispune prin
ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    (7) Conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a numi
funcţionarii publici redistribuiţi cu caracter permanent sau temporar.
    (8) În cazul în care conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice refuzã
încadrarea funcţionarilor publici în condiţiile alin. (7), funcţionarul public se
poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.
    ART. 105
    (1) Corpul de rezervã este format din funcţionarii publici care au fost
eliberaţi din funcţia publicã în condiţiile art. 99 alin. (1) lit. a)-c), e) şi g)
şi este gestionat de Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici.
    (2) Funcţionarii publici pãrãsesc corpul de rezervã şi pierd calitatea de
funcţionar public în urmãtoarele situaţii:
    a) dupã împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de
rezervã;
    b) în cazul în care Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici îl redistribuie
într-o funcţie publicã vacantã corespunzãtoare studiilor absolvite şi pregãtirii
profesionale, iar funcţionarul public o refuzã;    c) angajarea în baza unui contract de muncã pe o perioadã mai mare de 12 luni;
    d) la cererea funcţionarului public.
    ART. 106
    (1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care
funcţionarul public le considerã netemeinice sau nelegale, acesta poate cere
instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a
constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în condiţiile şi
termenele prevãzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificãrile ulterioare, precum şi plata de cãtre autoritatea sau instituţia
publicã emitentã a actului administrativ a unei despãgubiri egale cu salariile
indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi
beneficiat funcţionarul public.
    (2) La solicitarea funcţionarului public, instanţa care a constatat nulitatea
actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcţia publicã deţinutã.
    CAP. X
    Dispoziţii finale şi tranzitorii
    ART. 107
    (1) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a solicita Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici avizul privind funcţiile publice în oricare
dintre urmãtoarele situaţii:
    a) stabilirea sau modificarea structurii de funcţii publice pentru fiecare
autoritate şi instituţie publicã, în parte, de cãtre conducãtorul acesteia ori prin
hotãrâre a consiliului judeţean sau, dupã caz, a consiliului local, pe baza
activitãţilor prevãzute la art. 2 alin. (3);
    b) modificarea calitãţii posturilor, potrivit art. 111 alin. (1) sau (5);
    c) reorganizarea activitãţii autoritãţii sau instituţiei publice.
    (2) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a înştiinţa, în termen
de 10 zile lucrãtoare, Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici, în oricare
dintre urmãtoarele situaţii:
    a) intervenirea unor modificãri în structura funcţiilor publice din cadrul
autoritãţilor sau instituţiilor publice, ca urmare a promovãrii în clasã şi în grad
profesional a funcţionarilor publici;
    b) transformarea unei funcţii publice vacante într-o funcţie publicã cu o altã
denumire sau într-o funcţie publicã de nivel inferior ori superior, cu încadrarea
în numãrul maxim de posturi aprobat pentru autoritatea sau instituţia publicã şi în
fondurile bugetare anuale alocate.
    (3) Avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici este prealabil şi
obligatoriu în toate situaţiile prevãzute la alin. (1).
    (4) În situaţia în care, dupã obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, actele administrative prin care se stabilesc mãsuri din
categoria celor prevãzute la alin. (1) se aprobã cu modificãri sau completãri,
ordonatorii principali de credite din administraţia publicã localã au obligaţia de
a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici aceste acte administrative,
în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data aprobãrii lor prin hotãrâre a
consiliului local sau, dupã caz, prin hotãrâre a consiliului judeţean.
    (5) În situaţia prevãzutã la alin. (4), autoritãţile administraţiei publice
locale pot pune în aplicare dispoziţiile hotãrârii consiliului local sau, dupã caz,
a consiliului judeţean, numai dupã obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. În acest caz, avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici se emite în termen de maximum 10 zile lucrãtoare de la data primirii
actelor administrative prevãzute la alin. (4).
    (6) Lista documentelor necesare pentru obţinerea avizului Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, precum şi modalitatea de transmitere a acestora de cãtre
autoritãţile şi instituţiile publice se aprobã prin ordin al preşedintelui Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici, care se publicã în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
-----------    Art. 107 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie
2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 107^1
    (1) Pentru respectarea drepturilor de carierã ale funcţionarilor publici, în
cuprinsul actelor normative sau administrative privind modificãri ale structurii
organizatorice, reorganizãri sau desfiinţãri de structuri şi funcţii publice,
autoritãţile şi instituţiile publice iniţiatoare din administraţia publicã centralã
şi localã sunt obligate sã prevadã un termen de minimum 30 de zile, în vederea
aplicãrii procedurilor legale prevãzute de prezenta lege.
    (2) Dupã aprobarea actelor normative, în condiţiile legii, pentru structura de
funcţii publice care rezultã în condiţiile alin. (1), autoritãţile şi instituţiile
publice din administraţia publicã centralã solicitã avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici, în condiţiile prevãzute la art. 107.
-----------
    Art. 107^1 a fost introdus de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 140 din 7 iulie
2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
    ART. 108
    În unitãţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei
minoritãţi naţionale deţin o pondere de peste 20% unii funcţionari publici din
serviciile care au contacte direct cu cetãţenii vor cunoaşte şi limba minoritãţii
naţionale respective.
    ART. 109
    Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de
competenţa instanţelor de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru
care este stabilitã expres prin lege competenţa altor instanţe.
    ART. 110
    Autoritãţile şi instituţiile publice prevãzute la art. 5 alin. (1) au obligaţia
de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentei legi, cu consultarea şi
avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    ART. 111 
    (1) Abrogat.*)
-----------
    Alin. (1) al art. 111 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009. Pct. 24 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de
art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471
din 8 iulie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    (2) Funcţiile publice vacante, funcţiile publice de conducere, precum şi
funcţiile publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici,
stabilite potrivit alin. (1), se ocupã în condiţiile prezentei legi.
    (3) Persoanele încadrate cu contract individual de muncã pe perioadã
nedeterminatã în posturi de naturã contractualã care au fost stabilite şi avizate
ca funcţii publice vor fi numite în funcţii publice de execuţie dacã îndeplinesc
condiţiile prevãzute la art. 54 şi condiţiile de vechime în specialitatea studiilor
corespunzãtoare clasei şi gradului profesional ale funcţiei publice.
    (4) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupã funcţii publice în
condiţiile alin. (3) se stabilesc potrivit salarizãrii funcţiilor publice în care
au fost numite.      (5) Abrogat.*)
-----------
    Alin. (5) al art. 111 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009. Pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de
art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471
din 8 iulie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    (6) Abrogat.*)
-----------
    Alin. (6) al art. 111 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009. Pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de
art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 471
din 8 iulie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    ART. 112
    (1) Numãrul total al funcţiilor publice de conducere din cadrul fiecãrei
autoritãţi sau instituţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar al
unitãţii administrativ-teritoriale şi de şef al oficiului prefectural, este de
maximum 12% din numãrul total al funcţiilor publice*). 
-------------
    Alin. (2) al art. 112 a fost abrogat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
229 din 30 decembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 5 ianuarie
2009.
-------------
    Alin. (3) al art. 112 a fost abrogat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.
229 din 30 decembrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 5 ianuarie
2009.
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 229 din 30 decembrie 2008, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 3 din 5 ianuarie 2009 prevede:
    "Art. III
    (1) La aprobarea structurii organizatorice a autoritãţilor şi instituţiilor
publice din administraţia publicã centralã şi localã vor fi respectate prevederile
art. 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, potrivit cãrora numãrul
total al funcţiilor publice de conducere din cadrul fiecãrei autoritãţi sau
instituţii publice, cu excepţia funcţiilor publice de secretar al unitãţii
administrativ-teritoriale şi de şef al oficiului prefectural, este de maximum 12%
din numãrul total al funcţiilor publice, precum şi prevederile art. XVI din Legea
nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, respectiv:
    a) pentru constituirea unui birou este necesar un numãr de minimum 5 posturi de
execuţie;
    b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un numãr de minimum 7 posturi
de execuţie;
    c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un numãr de minimum 15 posturi de execuţie;
    d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un numãr de minimum
25 de posturi de execuţie.
    (2) Autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publicã centralã şi
localã au obligaţia de a face modificãrile corespunzãtoare în structura
organizatoricã şi în statele de funcţii, de a stabili numãrul maxim de funcţii
publice de conducere şi de execuţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici, în termen de 45 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţã."
    ART. 113
    Programele organizate pentru obţinerea statutului de manager public potrivit
art. 70 alin. (1) lit. a) sunt programele prevãzute de Ordonanţa de urgenţã a
Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al funcţionarului public
denumit manager public, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr.
452/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi de Legea nr.
157/2004 privind instituirea bursei speciale "Guvernul României" pentru formarea
managerilor din sectorul public, cu modificãrile ulterioare.
    ART. 114
    Dispoziţiile prezentei legi se aplicã în mod corespunzãtor şi autoritãţilor
administrative autonome.
    ART. 115
    Prin excepţie de la prevederile art. 18 alin. (1), comisia de recrutare se
constituie în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi,
astfel:
    a) un membru numit pe o perioadã de un an şi jumãtate;
    b) un membru numit pe o perioadã de 3 ani;
    c) un membru numit pe o perioadã de 4 ani şi jumãtate;
    d) un membru numit pe o perioadã de 6 ani;
    e) un membru numit pe o perioadã de 7 ani şi jumãtate;
    f) un membru numit pe o perioadã de 9 ani;
    g) un membru numit pe o perioadã de 10 ani şi jumãtate.
    ART. 116
    Cauzele având ca obiect litigii de muncã în care una dintre pãrţi are calitatea
de funcţionar public, aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti la data intrãrii în
vigoare a prezentului statut, vor continua sã se judece potrivit legii aplicabile
în momentul sesizãrii instanţei.
    ART. 117
    Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile legislaţiei muncii,
precum şi cu reglementãrile de drept comun civile, administrative sau penale, dupã
caz, în mãsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.
    ART. 118
    La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se
abrogã.
    ANEXĂ
                      LISTA
              cuprinzând funcţiile publice
    I. Funcţii publice generale
    A. Funcţii publice corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici 
    1. secretar general al Guvernului;
-----------
    Pct. 1 de la litera A, Cap. I din anexã a fost repus în vigoare prin
respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 de cãtre LEGEA nr. 379 din 10
decembrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.    2. secretar general adjunct al Guvernului;
-----------
    Pct. 2 de la litera A, Cap. I din anexã a fost repus în vigoare prin
respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 84 din 11 februarie 2009 de cãtre LEGEA nr. 379 din 10
decembrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 870 din 14 decembrie 2009.
    3. secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
    4. secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
    5. prefect;
    6. subprefect;
    7. inspector guvernamental.
    B. Funcţii publice de conducere
    1. director general din cadrul autoritãţilor administrative autonome, al
ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale;
    2. director general adjunct din cadrul autoritãţilor administrative autonome,
din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale;
    3. secretar al judeţului şi al municipiului Bucureşti; 
    4. abrogat;*)
----------
    Pct. 4 de la litera B, Cap. I din anexã a fost modificat de pct. 26 al art. I
din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ
nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII
CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr.
28 din 14 ianuarie 2010.
    Pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de pct.
1 al art. unic din LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010 publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 872 din 28 decembrie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    5. abrogat;*)
----------
    Pct. 5 de la litera B, Cap. I din anexã a fost modificat de pct. 26 al art. I
din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009. Pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ
nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6
octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice conform DECIZIEI CURŢII
CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr.
28 din 14 ianuarie 2010.
    Pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de pct.
1 al art. unic din LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010 publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 872 din 28 decembrie 2010.
    *) A se vedea Nota de la art. 95 în care este reprodusã opinia Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici din data de 2 septembrie 2011.
    6. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului
şi comunei;
    7. şef serviciu;
    8. şef birou.
    C. Funcţii publice de execuţie
    1. consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector;
    2. referent de specialitate;
    3. referent.
    NOTĂ:
    1. Funcţiile publice generale, altele decât cele prevãzute la pct. I, se
stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    2. Funcţiile publice prevãzute la lit. B pct. 1 şi 2 se pot stabili şi în
cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice din administraţia publicã localã care
au un numãr de minimum 150 de posturi.
    3. Funcţiile publice de conducere prevãzute la lit. B pct. 7 şi 8, precum şi
funcţiile publice de execuţie prevãzute la lit. C pot fi funcţii publice de stat,
teritoriale sau locale.
    II. Funcţii publice specifice
    A. Funcţii publice de conducere
    1. arhitect-şef.
    B. Funcţii publice de execuţie
    1. inspector de concurenţã;
    2. inspector vamal;
    3. inspector de muncã;
    4. controlor delegat;
    5. expert în tehnologia informaţiilor şi a telecomunicaţiilor;
    6. comisar.
    C. Alte funcţii publice specifice
    1. manager public.
    NOTĂ:
    Funcţiile publice specifice, altele decât cele prevãzute la pct. II, se pot
stabili de autoritãţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.
    NOTĂ:
    Reproducem mai jos art. IV-XIV din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006, care nu au
fost cuprinse în forma republicatã a Legii nr. 188/1999 şi care se aplicã, în
continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 251/2006*):
    "Art. IV. - (1) Prin excepţie de la dispoziţiile prezentei legi, în cursul
anului 2006, pot participa la concursul organizat pentru intrarea în categoria
înalţilor funcţionari publici persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la
art. 15 alin. (2) lit. a)-c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi
completãrile aduse prin prezenta lege.**)
    (2) Pânã la adoptarea hotãrârii Guvernului prevãzute la art. 17 alin. (3) din
Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu
modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege***), concursul organizat pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici este gestionat de
comisia de recrutare a înalţilor funcţionari publici numitã prin Decizia PrimuluiMinistru nr. 38/2006 privind numirea Comisiei de concurs şi a Comisiei de
soluţionare a contestaţiilor pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006.
    (3) Prin excepţie de la dispoziţiile prezentei legi, pot ocupa o funcţie
publicã din categoria înalţilor funcţionari publici persoanele care au promovat
examenul de atestare, precum şi persoanele care au intrat în categoria înalţilor
funcţionari publici în condiţiile alin. (1).
    (4) Funcţionarii publici care ocupã o funcţie publicã din categoria înalţilor
funcţionari publici în condiţiile alin. (3) şi funcţionarii publici care ocupã o
funcţie publicã corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici care la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţia prevãzutã la art.
15 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile
ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta
lege****), au obligaţia de a îndeplini aceastã condiţie în termen de 2 ani de la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sub sancţiunea eliberãrii din funcţia
publicã.
    (5) Condiţia prevãzutã la art. 51^1 alin. (7) din Legea nr. 188/1999,
republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile
aduse prin prezenta lege*****), nu este obligatorie, pentru recrutarea
funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitãrii cu caracter temporar a
unei funcţii publice de conducere, precum şi pentru funcţionarii publici care ocupã
o funcţie publicã de conducere, pe o perioadã de 4 ani de la data intrãrii în
vigoare a prezentei legi.
    (6) Funcţionarii publici prevãzuţi la alin. (5) sunt obligaţi sã îndeplineascã
condiţia prevãzutã la art. 51^1 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu
modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin
prezenta lege*****), în termenul prevãzut, sub sancţiunea eliberãrii din funcţia
publicã. 
    Art. V. - (1) Secretarii de comune care, la data intrãrii în vigoare a
prezentei legi, nu au studii superioare juridice sau administrative îşi pot pãstra
funcţia publicã, cu obligaţia ca pânã la data de 31 decembrie 2010 sã îndeplineascã
condiţia de a avea studii universitare de licenţã absolvite cu diplomã, respectiv
studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau echivalentã,
în specialitatea juridicã sau administrativã, sub sancţiunea eliberãrii din funcţia
publicã.
(2) Prin derogare de la prevederile art. IV alin. (5), secretarii de comune sunt
obligaţi sã îndeplineascã condiţia prevãzutã la art. 57 alin. (7) din Legea nr.
188/1999 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pânã la data de
31 decembrie 2012, sub sancţiunea eliberãrii din funcţia publicã.
    (3) În cazul în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei
publice de conducere de secretar al comunei nu se prezintã persoane care
îndeplinesc condiţiile de studii prevãzute la alin. (1) şi condiţia de vechime în
specialitatea studiilor de minimum 2 ani, pot candida şi persoane care nu
îndeplinesc aceste condiţii, în urmãtoarea ordine:
    a) persoane care au studii universitare de licenţã, absolvite cu diplomã,
respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau
echivalentã, în specialitate juridicã sau administrativã;
    b) persoane care au studii universitare de licenţã, absolvite cu diplomã,
respectiv studii superioare de lungã duratã, absolvite cu diplomã de licenţã sau
echivalentã, în altã specialitate;
    c) persoane care au studii medii, absolvite cu diplomã.
    (4) În situaţia prevãzutã la alin. (3), ocuparea funcţiei publice de conducere
de secretar al comunei se face pe perioadã determinatã, cu obligaţia organizãrii
anuale a concursului pentru ocuparea acesteia.
-------------
    Art. V a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie
2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009.
    NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Art. III şi IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 30 iunie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 1 iulie 2009 prevãd:
    "Art. III
    (1) În situaţia în care funcţia publicã de conducere de secretar al comunei
este vacantã sau temporar vacantã şi în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice
nu existã persoane care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. V alin. (1) din
Legea nr. 251/2006, astfel cum a fost modificatã prin prezenta ordonanţã de
urgenţã, şi la art. 57 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
funcţia poate fi exercitatã cu caracter temporar şi de persoane care nu îndeplinesc
ambele sau niciuna dintre aceste condiţii, cu aplicarea corespunzãtoare a
prevederilor art. 92 alin. (2) lit. b), alin. (3), (4) şi (5) din Legea nr.
188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) Prevederile art. IV alin. (1) şi (3) se aplicã în mod corespunzãtor.
    ART. IV
    (1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din
Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
perioada prevãzutã la art. 92 alin. (2) poate fi prelungitã cu maximum 6 luni întrun an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în situaţia în
care, în mod excepţional, s-a dispus exercitarea cu caracter temporar a unei
funcţii publice vacante corespunzãtoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
Prevederile prezentului alineat se aplicã pânã la data de 30 octombrie 2009.
    (3) Prevederile alin. (1) se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2010."
    Art. VI. - Condiţia prevãzutã la art. 51^1 alin. (7) din Legea nr. 188/1999,
republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile
aduse prin prezenta lege*****), se considerã îndeplinitã pentru funcţionarii
publici care au absolvit, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi,
programe de formare şi perfecţionare în administraţia publicã, organizate de
Institutul Naţional de Administraţie, centrele regionale de formare continuã pentru
administraţia publicã localã, precum şi de alte instituţii specializate, din ţarã
sau din strãinãtate, cu durata de minimum un an, sau care, la data intrãrii în
vigoare a prezentei legi, urmeazã una dintre formele de învãţãmânt menţionate, cu
condiţia absolvirii acestor studii în termenul prevãzut.
    Art. VII. - (1) În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei
legi, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotãrâre a
Guvernului, se aprobã:
    a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;
    b) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplinã;
    c) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor paritare şi
încheierea acordurilor colective;
    d) normele privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici.
    (2) În termen de 10 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, la
propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotãrâre a Guvernului,
se aprobã:
    a) norme privind formarea profesionalã a funcţionarilor publici;
    b) regulamentul de organizare şi desfãşurare a programelor de formarea
specializatã prevãzute de prezenta lege.
    (3) Pânã la adoptarea hotãrârilor Guvernului prevãzute la alin. (1) lit. a)-c)
se aplicã în mod corespunzãtor dispoziţiile Hotãrârii Guvernului nr. 1.209/2003
privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003, cu
modificãrile ulterioare, şi ale Hotãrârii Guvernului nr. 1.210/2003 privind
organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplinã şi a comisiilor paritare din
cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice, publicatã în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 757 din 29 octombrie 2003.
    Art. VIII. - Procedura de organizare şi desfãşurare a concursurilor, procedura
de numire a funcţionarilor publici şi procedura disciplinarã, aflate în derulare la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se finalizeazã conform dispoziţiilor în
vigoare la data iniţierii acestor proceduri.
    Art. IX. - Calificativele «excepţional» şi «foarte bun» obţinute de
funcţionarii publici la evaluarea performanţelor profesionale individuale pânã la
data intrãrii în vigoare a prezentei legi se asimileazã cu calificativul «foarte
bine», iar calificativul «bun» se echivaleazã cu calificativul «bine».    Art. X. - Prevederile art. 49^3 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu
modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege******), nu se aplicã pentru
cheltuielile deja angajate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
    Art. XI. - Condiţiile de vechime prevãzute la art. 57 din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ulterioare,
precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege*******), nu se
aplicã în cazul funcţionarilor publici care au îndeplinit condiţiile prevãzute de
lege la data numirii în funcţia publicã.
    Art. XII. - (1) În anul 2006, promovarea într-o funcţie publicã superioarã
vacantã se face prin concurs sau examen.
    (2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publicã de
execuţie din gradul profesional principal, funcţionarii publici trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiţii minime:
    a) sã aibã o vechime minimã de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din
gradul profesional asistent, în clasa corespunzãtoare studiilor absolvite;
    b) sã fi obţinut, la evaluarea performanţelor profesionale individuale din
ultimii 2 ani, cel puţin calificativul «foarte bun»;
    c) sã îndeplineascã cerinţele specifice prevãzute în fişa postului.
    (3) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publicã de
execuţie din gradul profesional superior, funcţionarii publici trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiţii minime:
    a) sã aibã o vechime minimã de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din
gradul profesional principal sau 4 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul
profesional asistent, în clasa corespunzãtoare studiilor absolvite;
    b) sã fi obţinut, la evaluarea performanţelor profesionale individuale din
ultimii 2 ani, cel puţin calificativul «foarte bun»;
    c) sã îndeplineascã cerinţele specifice prevãzute în fişa postului.
    Art. XIII. - Prezenta lege intrã în vigoare la 15 zile de la data publicãrii în
Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 29, 56, 57,
58^1 şi ale art. 60^1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu
modificãrile ulterioare, precum şi cu modificãrile şi completãrile aduse prin
prezenta lege********), care intrã în vigoare la 1 ianuarie 2007*).
-----------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 185 din 12 februarie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 25 martie 2009, a fost admisã excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XIII din Legea nr. 251/2006 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor
publici, referitoare la intrarea în vigoare "la 1 ianuarie 2007 a prevederilor art.
29 din Legea nr. 188/1999, republicatã, cu modificarile ulterioare, precum şi cu
modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 251/2006", constatându-se cã
acestea sunt neconstituţionale.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în
vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi
înceteazã efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacã, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupã caz, nu pun
de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata
acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
    În concluzie, în intervalul 25 martie 2009-9 mai 2009 dispoziţiile de mai sus
au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice începând cu data de 10
mai 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor
atacate.
    Art. XIV. - La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile art. XV
alin. (2) şi (3), art. XVI alin. (4)-(6), precum şi ale art. XX din Legea nr.
161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
279 din 21 aprilie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi
orice alte dispoziţii contrare se abrogã."----------
    *) A se vedea şi prevederile art. XV alin. (1), art. XVI alin. (1)-(3), art.
XVII-XIX, art. XXI şi art. XXII ale Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru
asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice
şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cuprinse în Nota
finalã din prima formã republicatã a Legii nr. 188/1999, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.
    **) Art. 15 alin. (2) lit. a)-c) a devenit, în urma renumerotãrii, art. 16
alin. (2) lit. a)-c).
    ***) Art. 17 alin. (3) a devenit, în urma renumerotãrii, art. 18 alin. (3).
    ****) Art. 15 alin. (2) lit. d) a devenit, în urma renumerotãrii, art. 16 alin.
(2) lit. d).
    *****) Art. 51^1 alin. (7) a devenit, în urma renumerotãrii, art. 57 alin. (7).
    ******) Art. 49^3 a devenit, în urma renumerotãrii, art. 52.
    *******) Art. 57 a devenit, în urma renumerotãrii, art. 65.
    ********) Art. 29 a devenit, în urma renumerotãrii, art. 31; art. 56 a devenit,
în urma renumerotãrii, art. 64; art. 57 a devenit, în urma renumerotãrii, art. 65;
art. 58^1 a devenit, în urma renumerotãrii, art. 67, iar art. 60^1 alin. (1) lit.
b) a devenit, în urma renumerotãrii, art. 70 alin. (1) lit. b).
------------
    Art. III şi IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 prevãd: 
-------------
    ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL
nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost abrogatã de alin. (1) al art. XIV din ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din
6 octombrie 2009. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 22 aprilie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 264 din 22 aprilie 2009 a fost respinsã de LEGEA nr. 41 din
12 martie 2010, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 16 martie 2010.
    Art. IV-VIII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009, prevãd: 
-----------
    Art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice
conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate
în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
    Art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de pct. 3 al
articolului unic din LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 872 din 28 decembrie 2010.
-----------
    Art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice
conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate
în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
    Art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de pct. 3 al
articolului unic din LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 872 din 28 decembrie 2010.
    Art. VI
    Pânã la data de 31 decembrie 2009 ocuparea funcţiilor publice corespunzãtoare
categoriei înalţilor funcţionari publici prevãzute la art. 12 lit. b)-e) din Legea
nr. 188/1999, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se face şi
prin concurs, organizat cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
    a) autoritãţile şi instituţiile publice în organigrama cãrora se aflã postul
scos la concurs au obligaţia sã solicite avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu cel puţin 13 zile înainte de data susţinerii concursului;
    b) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici are obligaţia sã emitã avizul
prevãzut la lit. a) în termen de douã zile de la data primirii solicitãrii;
    c) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici are obligaţia sã publice
condiţiile de desfãşurare a concursurilor în Monitorul Oficial al României, Partea
a III-a, cu cel puţin 10 zile înainte de data desfãşurãrii concursului;
    d) Agenţia Naţionalã a Funcţionarilor Publici are obligaţia de a afişa la
sediul sãu şi, dupã caz, de a publica în presã şi pe pagina de internet, cu cel
puţin 10 zile înainte de data susţinerii concursului, urmãtoarele informaţii: data
organizãrii concursului, numãrul funcţiilor publice vacante pentru care se
organizeazã concursul şi datele de contact pentru obţinerea de informaţii
suplimentare;
    e) candidaţii depun la secretariatul comisiei de concurs pentru înalţi
funcţionari publici dosarul de concurs în termen de 8 zile de la data publicãrii
anunţului prevãzut la lit. c);
    f) comisia de concurs pentru înalţi funcţionari publici are obligaţia de a
selecta dosarele de concurs pe baza îndeplinirii condiţiilor de participare la
concurs, în termen de maximum 24 de ore de la data expirãrii termenului prevãzut la
lit. e). 
-------------
    Art. VII a fost abrogat de art. V din LEGEA nr. 140 din 7 iulie 2010, publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 8 iulie 2010.
-------------
    Art. VIII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 şi-a încetat efectele juridice
conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicate
în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010.
    Art. VIII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 6 octombrie 2009, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 6 octombrie 2009 a fost abrogat de pct. 3 al
articolului unic din LEGEA nr. 264 din 22 decembrie 2010, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 872 din 28 decembrie 2010.
-------------
    *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
    Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.629 din 3 decembrie 2009, publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 14 ianuarie 2010, s-a admis excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26, art. III, art. IV,
art. V, art. VIII şi anexa nr. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.
105/2009, constatându-se cã acestea sunt neconstituţionale.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în
vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi
înceteazã efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacã, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupã caz, nu pun
de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata
acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate
de drept.
    În concluzie, în intervalul 14 ianuarie 2010-28 februarie 2010, dispoziţiile
invocate mai sus au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice în
data de 1 martie 2010, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea
prevederilor atacate.