Structura ochiului
Corneea - membrana transparenta a
ochiului, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie si de
mediu refringent. De doar 0.5 mm grosime la centru si un mm la
jonctiunea cu sclerotica (albul ochiului), este alcatuita din cinci
straturi, epiteliul corneean, membrana Bowmann, stroma coreeana,
membrana Descement, endoteliul corneean. Are 45 de dioptri.
Camera anterioara - spatiu intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Este umplut cu un fluid apos cunoscut ca umoarea apoasa.
Iris - disc circular colorat, este parte a uveei oculare, fiind sustinut suspendat in umoarea apoasa prin corpul ciliar. Suprafata sa posterioara ramane in fata cristalinului, separand camerele anterioara si posterioara ( partea centrala fiind pupila). Este alcatuita dintr-o stroma conjunctiva de tipul mezenechimul embrionar, acoperit anterior de epiteliu si posterior de o foita pigmentara ce reprezinta partea iridiana a retinei. Dimensiunile pupilei sunt controlate de cele doua fasii de celule musculare netede: una circulara, situata in marginea pupilara, formand sfincterul pupilei, iar alta, situata radial, dilatatorul pupilei. Culoarea este data de numarul de melanofori din stroma.Diametrul este de 12 - 13 mm si o grosime de 0.35 mm in medie.
Pupila - orificiu circular sau alungit in centrul irisului, care permite, prin contractie sau dilatare sa dozeze cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Este de culoarea neagră deoarece o mare parte a luminii care intră în pupilă este absorbită de ţesuturile biologice din ochi. Ca sistem optic, pupila de intrare are rolul de apertura ( diafragma de deschidere ) al ochiului.
Sclerotica ( sclera ) - este tunica solida a globului ocular, fiind ca un fel de schelet al ochiului. Este o membrana opaca, fibroasa, avascularizata, constituita din tesut conjunctiv dens. ( albul ochiului numita in popor )
Corpul vitros - gel vascos care ocupa spatiul cuprins intre fata posterioara a cristalinului si fata interna a retinei, umple centrul ochiului. Este compus din 99% apa si mai contine si cateva celule, precum si fibrile de colagen si de acid hialuronic, ce servesc drept tesut de sustinere. Ocupa proximativ 2/3 din volumul ochiului. Fata sa anterioara este in contact cu fata posterioara a cristalinului (baza vitrosului). Fata sa posterioara se sprijina pe fata interna a retinei. Datorita vascozitatii permite ochiului de a reveni la forma sa normală dacă este comprimat.
Retina - membrana care tapeteaza fata interna a ochiului, formant dintr-un strat subţire de celule, responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase. Există două tipuri de photoreceptori în retină: conuri si bastonase. Aproximativ 6 milioane de conuri sunt responsabile cu vederea de zi. In funcţie de semnalele luminoase ne permit să apreciem culoarea. In fovee sunt cele mai multe conuri. Există aproximativ 125 de milioane de bastoane si sunt răspândite pe întreg teritoriul periferic al retinei. Ele sunt responsabile pentru vederea nocturna si periferica. Vascularizarea retinei este asigurata de catre artera centrala a retinei, care patrunde in globul ocular prin papila (locul de plecare al nervului optic).
Din punct de vedere anatomic retina este impartita in :
-zona posterioara (coroidiana)
-zona mijlocie (ciliara)
-zona anterioara
-ora serata
-papila
-macula luteea.
Foveea - de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiţie a imaginii. Este locul de pe macula unde se formeaza imaginea rasturnata a obiectelor examinate.
Nervul optic - transmite impulsuri electrice de la retina la creier. Se afla in partea din spate a ochiului, langa macula. Poate fi vazuta la examinarea fundului de ochiului, parte a nervului optic, denumit discul optic.
Camera anterioara - spatiu intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului. Este umplut cu un fluid apos cunoscut ca umoarea apoasa.
Iris - disc circular colorat, este parte a uveei oculare, fiind sustinut suspendat in umoarea apoasa prin corpul ciliar. Suprafata sa posterioara ramane in fata cristalinului, separand camerele anterioara si posterioara ( partea centrala fiind pupila). Este alcatuita dintr-o stroma conjunctiva de tipul mezenechimul embrionar, acoperit anterior de epiteliu si posterior de o foita pigmentara ce reprezinta partea iridiana a retinei. Dimensiunile pupilei sunt controlate de cele doua fasii de celule musculare netede: una circulara, situata in marginea pupilara, formand sfincterul pupilei, iar alta, situata radial, dilatatorul pupilei. Culoarea este data de numarul de melanofori din stroma.Diametrul este de 12 - 13 mm si o grosime de 0.35 mm in medie.
Pupila - orificiu circular sau alungit in centrul irisului, care permite, prin contractie sau dilatare sa dozeze cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Este de culoarea neagră deoarece o mare parte a luminii care intră în pupilă este absorbită de ţesuturile biologice din ochi. Ca sistem optic, pupila de intrare are rolul de apertura ( diafragma de deschidere ) al ochiului.
Sclerotica ( sclera ) - este tunica solida a globului ocular, fiind ca un fel de schelet al ochiului. Este o membrana opaca, fibroasa, avascularizata, constituita din tesut conjunctiv dens. ( albul ochiului numita in popor )
Corpul vitros - gel vascos care ocupa spatiul cuprins intre fata posterioara a cristalinului si fata interna a retinei, umple centrul ochiului. Este compus din 99% apa si mai contine si cateva celule, precum si fibrile de colagen si de acid hialuronic, ce servesc drept tesut de sustinere. Ocupa proximativ 2/3 din volumul ochiului. Fata sa anterioara este in contact cu fata posterioara a cristalinului (baza vitrosului). Fata sa posterioara se sprijina pe fata interna a retinei. Datorita vascozitatii permite ochiului de a reveni la forma sa normală dacă este comprimat.
Retina - membrana care tapeteaza fata interna a ochiului, formant dintr-un strat subţire de celule, responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase. Există două tipuri de photoreceptori în retină: conuri si bastonase. Aproximativ 6 milioane de conuri sunt responsabile cu vederea de zi. In funcţie de semnalele luminoase ne permit să apreciem culoarea. In fovee sunt cele mai multe conuri. Există aproximativ 125 de milioane de bastoane si sunt răspândite pe întreg teritoriul periferic al retinei. Ele sunt responsabile pentru vederea nocturna si periferica. Vascularizarea retinei este asigurata de catre artera centrala a retinei, care patrunde in globul ocular prin papila (locul de plecare al nervului optic).
Din punct de vedere anatomic retina este impartita in :
-zona posterioara (coroidiana)
-zona mijlocie (ciliara)
-zona anterioara
-ora serata
-papila
-macula luteea.
Foveea - de locul de pe retină care asigură cea mai bună definiţie a imaginii. Este locul de pe macula unde se formeaza imaginea rasturnata a obiectelor examinate.
Nervul optic - transmite impulsuri electrice de la retina la creier. Se afla in partea din spate a ochiului, langa macula. Poate fi vazuta la examinarea fundului de ochiului, parte a nervului optic, denumit discul optic.