Să ne amintim

 

         În Colecționarul se conturează autoportretul unui intelectual care cultivă propria versiune a existențialismului; aceea a unui căutător al propriei identități, așa cum o caută personajele tuturor romanelor lui.

           Romanul oferă cititorului o fereastră către mintea celui care răpeşte şi un vizor către spaima ce se instalează în sufletul celei care este răpită. Scris din două perspective total diferite, te lasă să pătrunzi printre gândurile malefice ale colecţionarului şi să treci apoi printre toate etapele de suferinţă ale unei fiinţe prinse într-un soi de pânză de paianjen.

      Pe măsură ce te afunzi tot mai tare în lectură, apare şi teama de a mai da o pagină, de a descoperi până unde pot merge laşitatea unui om şi disperarea altuia; ca finalul să te zdruncine total şi să vrei să-l poţi schimba cumva.