Continut

Plumb-încadrarea în simbolism

 

     Născută din atmosfera simbolismului european,lirica lui Bacovia ilustrează o nouă sensibilitate artistică,"decadentă",marcată de "spleen", de singurătate,nevroză,rătăcire,şi conturează noi şi imaginare spaţii poetice,simbolice,precum locuinţa lacustră,cavoul sa cele derivate din tema romantică a naturii:pacul,grădina.

         Titlul poeziei este simbolul plumb,care sugerează apăsarea ,angoasa,greutatea sufocantă,cenuşiul existenţial,universul monoton,închiderea definitivă a spaţiului existenţial,fără soluţii de ieşire.  Tema poeziei o constituie condiţia poetului într-o societate lipsită de aspiratţii şi artificială.Lumea ostilă şi stranie,conturată de câteva pete de culoare este proiecţia universului interior,de un tragism asumat cu luciditate.Poezia simbolistă este exclusiv o poezie a sensibilităţii pure.Poetul simbolist,nu este interesat nici de poezia naturii în sine,nici de poezia socială,nici de poezia de idei.Obiectul poeziei simboliste îl constituie stările sufleteşti nelămurite,care,neputând fi formulate clar,sunt transmise pe calea sugestiei.Un element definitoriu al poeziei simboliste îl reprezintă căutarea muzicalităţii exterioare,obţinută nu numai prin ritmuri şi rime perfecte ,ci mai ales prin repetiţia obsedantă a unor cuvinte ,a anumitor vocale sau a refrenului.

        Strofa 1cuprinde elemente ale cadrului spaţial închis, apăsător, sufocant, în care eul poetic se simte claustrat: un cavou, simbolizând universul interior, şi în care mediul înconjurător a căpătat greutatea apăsătoare a plumbului. Repetarea epitetului "de plumb" are multiple sugestii, insistând aspura existenţei mohorâte.

         Strofa 2 debutează sub semnul tragicului existenţial, general de moartea afectivităţii. Eul liric îşi priveşte sentimentul ca un spectator. "Aripile de plumb" presupun un zbor în jos , moartea. Încercarea de salvare este iluzorie. Starea de solitudine a eului liric este sugerată de repetarea sintagmei "stam singur", care alături de celelalte simboluri accentuează senzaţia de pustietate sufletească. Prin atmosferă, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului şi a corespondenţelor, zugrăvirea stărilor sufleteşti de angoasă, poezia "Plumb" se încadrează în estetica simbolistă.