Lecția propriu-zisă

Importanța echilibrului nutriţional

Relaţia: securitatea alimentului-alimentaţiei-nutriţiei umane se plasează în centrul încercărilor de a defini şi soluţiona problema securităţii alimentare. Această problematică impune o abordare integratoare a multiplilor factori care intervin în asigurarea relaţiei dintre organismul uman şi mediul său de existenţă. Specialiştii sunt unanim de acord asupra ideii că viaţa oamenilor şi starea lor de sănătate sunt strâns legate de ceea ce consumă zilnic, cantitativ, dar mai ales calitativ. Între om şi alimente se stabilesc relaţii în cursul existenţei şi chiar înainte de naştere prin intermediul corpului matern. Relaţia fundamentală este determinată de faptul că alimentele furnizează organismului substanţele nutritive de care acesta are nevoie pentru asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale, pentru sintetizarea substanţelor proprii, repararea uzurii şi pentru formarea substanţelor active care favorizează desfăşurarea normală a proceselor metabolice.

    Pentru asigurarea unei stări de nutriţie normale, este necesar ca alimentele consumate să furnizeze organismului uman substanţele nutritive necesare ( şi în primul rând pe cele esenţiale) în cantităţile optime.Între nevoile nutritive ale organismului şi cantităţile de substanţe nutritive aduse de alimente trebuie să existe un permanent echilibru. Atunci când acest echilibru nu este păstrat, alimentaţia devine iraţională, repercutându-se negativ asupra creşterii, capacităţii de muncă şi stării de sănătate. Din acest punct de vedere, constituie o greşeală atât lipsa sau insuficienţa unor substanţe nutritive, cât şi consumul lor exagerat faţă de nevoile organismului.

    Starea de sănătate a fiecărui individ, evaluată adesea prin ceea ce se numeşte un status nutriţional optim derivă din echilibrul obţinut între necesarul şi aportul nutriţional. Existenţa unui stări de nutriţie optime promovează creşterea şi dezvoltarea organismului, menţine starea de sănătate, permite desfăşurarea activităţii zilnice şi participă la protecţia organismului faţă de diverse agresiuni sau boli.

    În determinarea statusului nutriţional, un rol aparte îl deţine balanţa energetică a organismului ce stă la baza stabilităţii ponderale şi a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanţei sunt aporturile energetice (reprezentate de alimente), iar pe celălalt consumurile energetice pentru menţinerea funcţiilor organismului, termoreglare si activitate fizică.Pentru ca alimentaţia să devină o cale eficientă de promovare a sănătăţii şi pentru a asigura profilaxia maladiilor de nutriţie este necesar să se cunoască atât necesităţile nutritive ale organismului, cât şi compoziţia şi valoarea nutritivă a produselor alimentare, domenii care au suferit multiple mutaţii în ultimele decenii. Numai oferta de mărfuri alimentare construită pornind de la necesităţile nutriţionale ale segmentelor de cerere poate participa cu succes la îndeplinirea cerinţelor echilibrului nutriţional.