Lectia propriu-zisa

1. Increngatura bacteriilor (Bacteryophyta)

           Bacteriile sunt organisme unicelulare sau coloniale, raspandite pretutindeni in natura: in sol, in apa, in aer, in corpul plantelor, animalelor si al omului.

           Celula bacteriana este formata din: perete celular, membrana, citoplasma si substanta nucleara difuza, numita nucleoid. La exteriorul peretelui celular, unele bacterii pot fii inconjurate de o capsula gelatinoasa. Bacteriile pot prezenta unul sau mai multi cili, dispusi de jur imprejurul celulei sau numai unul din capetele ei.

                                                  

           Forma bacteriilor poate fii:

  • sferica (coci);
  • de bastonas (bacili);
  • de spirala (spirili);
  • de virgula (vibrioni).

           Uneori pot forma colonii: diplococi (2 coci); stafilococi (aspectul unui ciorchine); streptococi (sub forma de siraguri).

          Majoritatea bacteriilor au nutritie heterotrofa. unele se hranesc cu substante organice pe care le descompun pana la produsi simplii - bacterii saprofite, iar altele utilizeaza substantele organice din celule vii, producandu-le diferite boli - bacterii parazite.

         Un numar mic de bacterii au nutritie autotrofa. unele au capacitatea de fotosinteza (utilizeaza energia solara), iar unele au capacitatea de chimiosinteza (utilizeaza energia eliberata in urma reactiilor chimice la intuneric).

         Reproducerea se realizeaza prin amitoza si rar sexuat. In conditii nefavorabile de viata isi diferentiaza o forma de rezistenta numita spor. Bacteriile cuprind doua grupe: Arhebacteriile si Eubacteriile. Arhebacteriile constituie un grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen. Sunt metalogene, care produc gaz metan, si halofile, care traiesc in medii bogate in saruri.

           Clasificare Eubacteriilor dupa criterii fiziologice:

  • bacterii fermentative, care produc fermentatii datorita enzimelor proprii: fermentatia lactica, fermentatia acetica, fermentatia butirica, proces intalnit la topirea plantelor textile;
  • bacteriile fixatoare de azot, care traiesc in radacinile plantelor leguminoase, formand nodozitati;
  • bacterii de putrefactie, care descompun resturile organice;
  • bacterii chimiosintetizate, nitrobacteriile, sulfobacteriile, ferobacteriile;
  • bacterii fotogene, care produc lumina in urma unor procese de oxidare;
  • bacterii cromogene, care produc pigmenti (rosii, albastrii, galbeni) neasimilatori;
  • bacterii patogene, care produc boli denumite bacterioze, la plante (cancerul bacterian al pomilor, al tomatelor, raia neagra a cartofului), animale si om (holera, febra tifoida, tuberculoza, ciuma, sifilisul etc.).
           Stiinta care se ocupa cu studiul bacteriilor se numeste bacteriologie. Intre bacteriologii romani se numara Victor Babes, Ion Cantacuzino etc.

2. Increngatura Algelor albastre-verzi (Cyanophyta)

 

         Algele albastre-verzi sunt organisme unicelulare, cu celule izolate sau reunite in colonii, sferice sau filamentoase. Acestea traiesc in ape dulci si marine, bogate in subsante organice in descompunere, pe soluri, stanci si pereti umezi. Nutritia acestor alge este autotrofa, iar ca produs de asimilatie este un amidon specific asemanator glicogenului. S-a constatat ca unele alge albastre, printre care si Nostoc, sunt capabile sa fixeze azotul atmosferic pe care-l utilizeaza in sinteza de subtante organice mai complexe.

                                              

         Reproducerea se realizeaza prin amitoza, adica injumatatirea celulelor din colonia algei, sau pe cale vegetativa prin heterocisti (celule cu pereti ingrosati, de culoare galbuie).

Reprezentantul tipic al algelor albastre-verzi este cleiul-pamantului (Nostoc commune):

                                              

      Colonia acestei alge este formata din numeroase celule sferice, de culoare verde-albastruie, iar din loc in loc apar heterocisti, cu rol in reproducerea vegetativa. Intreaga colonie este inconjurata de o teaca gelatinoasa. O celula a coloniei este formata dintr-un perete celular, la exterior, o membrana si ciroplasma care, la periferie, contine pigmentul verde (clorofila), pigmentul albastru (ficocianina) si pigmentul rosu (ficoeritrina). Aceasta zona se numeste cromatoplasma. Zona centrala a citoplasmei (centroplasma) este reprezentata de un nucleu difuz numit nucleoid, ca la bacterii:

                                              

       Aceasta alga pe vreme de ploaie apare ca o masa gelatinoasa de culoare verde inchis sau albastruie, iar pe vreme de uscaciune se formeaza o pojghita scortoasa, de culoare neagra verzuie.